Autor: Irina Papuc
Autoritățile din sănătate sunt nevoite să soluționeze în timp foarte restrâns o problemă „dureroasă”, după care se ascund interese financiare, politice și conservatism. Este vorba despre reorganizarea spitalelor sub un singur management financiar. Partenerii externi au solicitat autorităților să rezolve cumva problema spitalelor mari, cu multe paturi, dar ineficiente. Acestea au două soluții – fie se conduc de Planul General al Spitalelor pentru anii 2009 – 2018, fie de Foaia de parcurs a Ministerului Sănătății, pentru Accelerarea reformelor din domeniul sănătății. Peste 20 de zile din cele 100 au fost irosite în zadar, deoarece Municipalitatea cel puțin încă nu și-a pus problema cum să facă acest lucru.
Imediat după învestirea Guvernului Gaburici, Executivul a primit un document cu propuneri de politici care trebuie realizate în primele 100 de zile. Acesta conține reforme dureroase în domeniul sănătății pe care responsabilii din sănătate le-au tot trecut de la un an la altul. Astfel, în primele trei luni de activitate, autoritățile și-au asumat răspunderea să soluționeze problema spitalelor din Moldova, care sunt prea multe, cu suprafețe prea mari care nu sunt utilizate și cu paturi, folosite ineficient. Întrucât calitatea asistenței medicale depinde direct de modul de organizare a unei instituții medicale, partenerii externi au îndemnat Moldova să nu mai tragă de termeni și să se apuce de acțiuni.
O cale păguboasă - „Parlamentul să decidă”
„Sistemul sanitar este dezechilibrat. Există prea multe paturi pentru afecțiuni acute în Chișinău. Sursele financiare destinate instituțiilor spitalicești, peste 50 la sută din bugetul de sănătate, sunt repartizate în volum mic între cele 73 de spitale publice, care sunt deseori utilizate insuficient sau chiar sunt nesigure. Prea mulți pacienți se adresează direct la spitale, inclusiv mulți dintre cei ce ar trebui să fie tratați la nivel de asistență medicală primară”, se arată în Nota Informativă expediată Guvernului de către partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova care investesc de ani buni în sistemul de sănătate din țara noastră.
Pentru a soluționa problema, autorităților li s-a propus un termen de 100 de zile, dintre care 20 s-au scurs deja. Se pare că fără mare folos, întrucât la nivel de Municipiu problema nici n-a ajuns să fie discutată. Șeful Direcției Municipale de Sănătate, Mihai Moldovanu, ne-a răspuns că nu s-a făcut nimic până acum, deși în document este formulat expres că reforma ar trebui să înceapă cu spitalele municipale, precum și cu cele republicane din Chișinău. Mai mult, Municipalitatea are un proiect propriu de reformare a instituțiilor medicale, care, ce-i drept, încă nu a fost aprobat de Consiliul Municipal.
„Am avut o discuție telefonică cu ministrul Sănătății și am convenit că ar trebui să avem niște discuții în acest sens. Noi nu suntem împotriva reorganizării spitalelor, ne interesează doar ca acestea să nu dispară ca entități și să continue să funcționeze, prin instituirea unui management financiar comun”, afirmă Moldovanu. Responsabilul de la Primărie susține că este deschis la colaborare și că nu va insista ca reforma să se facă conform proiectului elaborat anul trecut și că admite să se meargă pe scenariile celor două documente deja existente și aprobate. „Ne dorim ca acest lucru să fie făcut print-un proiect de lege, astfel ca să nu mai avem problemele pe care le-am avut. Să fie o lege și gata. Am avut alegeri parlamentare și apoi vor fi locale, ar fi bine să nu ne înglodăm cu Consiliul Municipal”, a mai adăugat acesta. De altfel, Legislativul a și blocat tentativa din 2013 de reorganizare a mai multor spitale din Chișinău.
La rândul său, ministrul Sănătății, Mircea Buga, spune că autoritatea este în proces de finalizare a proiectului de modificare a Strategiei pentru 2008-2017 de restructurare a sectorului spitalicesc. Aceasta va fi gata cel târziu în luna mai și urmează să fie prezentată Guvernului.
Scenarii propuse pentru modificarea rețelei de spitale din Moldova
Ministerul Sănătății, precum și Direcția Municipală de Sănătate se pot conduce după cele două documente de politici existente deja în domeniul reformării eficiente a sectorului spitalicesc din Republica Moldova. Una dintre ele este Planul General al Spitalelor, care a fost elaborat în baza mai multor studii și analize. Compania de consultanță care a realizat documentul a propus patru modele de reorganizare, stabilind ca bază nouă zone regionale de sănătate, fiecare de aceeași mărime și cu aproximativ același număr de locuitori.
Ulterior, au fost propuse patru scenarii. Primul presupunea două nivele de asistență medicală – spitale locale și Centre de Excelență, ceea ce ar însemna că toate serviciile cu un grad mai mare de complexitate să fie realizate la Chișinău, Bălți și Cahul. Al doilea scenariu prevedea în mod suplimentar și spitale pentru asistența medicală specializată, ceea ce ar fi permis supraaglomerarea centrelor de excelență. Scenariul 3 propus este similar cu 2, doar că prevedea servicii medicale specializate, dar la un număr mai restrâns de spitale.
Ultimul scenariu, cel mai potrivit pentru capacitățile de investiție ale Republicii Moldova, prevedea introducerea unor „spitale de tranzit”, ale căror rol ar fi fost acordarea asistenței medicale de bază. Cu timpul acestea ar urma să fie reprofilate, în funcție de schimbările demografice și îmbătrânirea populației, și transformate în centre comunitare sau de îngrijiri paliative.
Spitalele „consumă” cea mai mare parte a banilor din bugetul CNAM
Foaia de parcurs pentru accelerarea reformelor din domeniul sănătății, publicată în 2012 prevede măsuri mai concrete și mai clare, cel puțin la nivel municipal. Astfel, autoritățile trebuiau să recurgă la instituirea unui management administrativ comun pentru Spitalul de Boli infecțioase „Toma Ciorbă” cu Dispensarul Dermatovenerologic Republican și Centrul SIDA, a Centrului Mamei și Copilului cu Spitalul Emilian Coțaga, a Spitalului Municipal „Valentin Ignatenco” cu Spitalul de Boli Infecțioase pentru Copii și a Spitalului de Urgență cu cel de Traumatologie și cel Clinic Republican.
După mai multe măsuri de rezistență, reforma a fost stopată printr-o decizie a Parlamentului. Ministerul Sănătății trebuia să revină cu o strategie clară în fața deputaților însă acest lucru nu s-a întâmplat nici până astăzi, reforma fiind complet abandonată.
În Republica Moldova funcționează 86 spitale, dintre care 73 cu o capacitate de peste 21 de mii de paturi. Anul trecut, acestea au fost finanțate cu jumătate din bugetul total al CNAM. Suma alocată este în creștere de la an la an.
█ Articole relaționate: