Autor: Irina Papuc

Tot mai mulți pacienți mor în spitalele din Moldova, iar statistica arată că numărul deceselor este mai mare chiar dacă numărul total al internărilor este mai mic. Anul trecut, letalitatea a crescut în 25 de raioane ale țării, în unele cazuri semnificativ, numărul morților fiind cu 50 sau 80 mai mare pe parcursul unui singur an. Interesant este că statistica are o parte bună și una proastă - moldovenii totuși mor în spital, unde s-a încercat să li se acorde asistență medicală specializată și nu au decedat acasă. Partea proastă este că nimeni nu știe câți dintre ei aveau șanse reale să supraviețuiască, doar că o eroare medicală sau lipsurile din spitale le-au redus până la zero.

Datele statistice ale Ministerul Sănătății arată că letalitatea în spitale este în creștere, indiferent de tipul spitalului - raionale, municipale sau republicane. Dacă la cele din Chișinău datele fluctuează, atunci în raioane cifrele sunt aproape identice. Astfel, letalitatea sau, altfel spus, numărul total de decese este în creștere în 25 de raioane. În unele dintre ele diferențele sunt destul de mari. De exemplu la Dondușeni procentajul din numărul total de internări a crescut de la 1,2 la 1,8, la Călărași – de la 1,4 – la 1,9, la Nisporeni – de la 1,1 la 1,7, la Cimișlia – de la 2,2 la 3,00.

În cifre exacte, numărul deceselor ajunge la zeci și sute:

Spitale raionale:

În 2014, la Dondușeni au murit 106 oameni, cu 35 mai mult decât în 2013, chiar dacă numărul total al pacienților internați a fost mai mic decât în 2013 - 5.881, față de peste 6.000 de internați în 2013.

La Soroca au murit 163 de pacienți ai spitalului, din 11.610 internați. Cifra este mai mare decât în 2013 cu 20 de decese.

La Spitalul din Călărași au murit anul trecut 157 de oameni, iar cifra este în creștere cu 42 de decese, față de un an mai devreme.

La Nisporeni au murit 127 de oameni în 2014, la un număr total de 7.634 internați,  pe când în 2013 au decedat 86, cu 41 de decese mai mult, la un număr total de 7.315 internați.

La Spitalul din Orhei au murit 271 de oameni în 2014, la un număr de 5.101 persoane internate. În 2013 au fost înregistrate 219 decese, la un număr total de 14.700 persoane internate.

Letalitatea în spitalele republicane:

Procentual, letalitatea în spitalele republicane este următoarea – la Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” letalitatea a crescut de la 3,2 la 3,8, la  Dispensarul Republican de Narcologie este în creștere de la 1,6 la 1,8, la Spitalul de Psihiatrie – de la 0,7 la 1,0. Și la Spitalul de Urgență se atestă o creștere, de la 3,0 la 3,3.

În cifre exacte, situația este următoarea:

La Spitalul Clinic Republican s-au înregistrat, la fel,  mai multe decese decât în 2013. Numărul este în creștere de la 267 la 284, deși numărul persoanelor internate a fost doar cu 429 mai mult decât în 2013, constituind 28.402 persoane internate.

Și la Spitalul de Urgență au murit 774 față de anul 2013, când au fost înregistrați 715 decedați. Și în acest caz, numărul de internări a fost doar cu 125 mai mare, decât anul de referință.

La Spitalul de Psihiatrie din Bălți au decedat 92 de pacienți, cu 23 mai mult decât în 2013. Numărul total al celor internați a fost de 8.969 oameni și a fost chiar mai mic decât în 2013, când au fost internați 9.503 pacienți.

La Spitalul Municipal din Bălți au decedat 589 de oameni, mai mult decât în 2013, când au fost înregistrate 541 decese din totalul de 32.710  persoane internate.

La Spitalul Municipal Nr.1 din Chișinău s-au înregistrat mai multe decese decât anul 2013, chiar dacă numărul celor internați a fost mai mic. Respectiv, în 2014 au murit 194 pacienți, fiind internați 25.456 pacienți, pe când în 2013 au murit pe patul de spital 144 de oameni, fiind înregistrat un număr total de 25.503 pacienți.

La Spitalul Municipal Sfânta Treime au murit 725 de pacienți în 2014, pe când în 2013 au decedat mai puțini – 696. Asta deși numărul celor internați a fost mai mic decât în 2013 cu 171 de pacienți.

Și la Spitalul Clinic Municipal Nr.4 din Chișinău au fost înregistrați 229 de pacienți decedați, în comparație cu 192, decedați în 2013. Numărul celor internați a fost de 2.760.

În mare parte, directorii explică majorarea numărului de decese prin cazurile grave de boală, argumentând că cea mai mare parte dintre cei care nu au mai supraviețuit cu decedat la primele 24 de ore, după internare.

 O fetiță de cinci ani din Chișinău a murit sub ochii părinților. Medicii au făcut ping-pong cu ea, purtând-o prin diverse spitale. În final, au învinuit mama de deces 

Directorul spitalului de Urgență afirmă că letalitatea a crescut din cauza creșterii numărului de pacienți cu boli cerebrovasculare și traume.

„Dacă e să comparăm instituțiile cu același tip de asistență medicală, atunci Spitalul de Urgență a înregistrat indicatori mai buni. Pe primul loc sunt decesele provocate de boli cerebrovasculare. Este vorba despre pacienți cu accidente vasculare repetate, oameni în vârstă. Pe locul doi sunt traumele craniului și cirozele hepatice decompensate”, spune Ciobanu.

 „Avem foarte mulți pacienți gravi care decedează în primele 24 de ore, iar acest procent a crescut în comparație cu 2013. Dacă în 2013 procentajul era de 25 la sută, atunci anul trecut a fost de peste 50 la sută din totalul de decedați. Peste 60 la sută dintre cei decedați au vârsta peste 60 de ani, adică sunt oameni în vârstă cu maladii concomitente”, este explicația directorului spitalului de la Nisporeni, Roman Vasiliu.

 „Majoritatea dintre cei care au decedat aveau maladii grave, infarct de miocard, accidente vascular-cerebrale. Uneori aceștia mor până să ajungă la Chișinău, pentru că nu sunt transportabili și atunci chemăm specialiștii pe loc, care le recomandă tratament simptomatic”.

Roman Vasiliu spune că nu este vorba despre erori sau divergențe de diagnostic, acestea constituind după spusele lui aproximativ 2 la sută din numărul total de cazuri.

Și la Călărași motivul ar fi bolile grave și decesele în primele 24 de ore după internare.

„Pe primul loc în structura deceselor sunt bolile hepatice, maladiile cardiovasculare și traumele. De multe ori rudele insistă să internăm un bolnav care nu poate fi salvat. Noi în schimb cheltuim bani cu el. În lipsa serviciilor complete și suficiente de îngrijiri paliative, îi internăm, nu avem ce face”, spune și Silvia Bobescu, director la spitalul raional din Călărași. Deși invocă maladii complicate cu stare agravantă, statistica pe spital arată că 25 la sută din numărul total de decedați au murit în primele 24 de ore de la internare.

Managerul spune că statistica poate fi interpretată și astfel, lucru adevărat de altfel. Acest lucru poate fi îmbucurător prin faptul că totuși oamenii ajung la spital, unde li se acordă asistență medicală specializată, iar aceștia nu mai mor acasă, fără măcar să cheme doctorul.

În schimb, pare incredibil că numărul erorilor medicale este zero. „Nu am înregistrat cazuri de erori medicale. Fiecare deces este discutat în cadrul unei comisii speciale formată din 9 oameni, inclusiv medicul de familie al pacientului, care știe istoricul bolii”, mai spune Bobescu.

 

 Articole relaționate:

Explicația medicilor de la Cărpineni care au tratat copilul decedat de meningită: „Oriunde s-ar fi aflat, copilul oricum ar fi murit”. Iar medicii de familie au cunoştinţe sumare despre boală 

Caz suspect la Institutul Mamei și Copilului. O sportivă de 14 ani a decedat, după ce s-a aflat în comă mai mult timp. Doctorii spun că nu s-au mai confruntat cu astfel de cazuri 

Decizie irevocabilă într-un caz de malpraxis, care a avut loc la spitalul din Hîncești. Un bărbat a murit, după ce a fost tratat de osteoporoză, deși avea cancer. Acum spitalul va plăti despăgubiri