Autor: Sorina Bujarov
Legea Ocrotirii Sănătății a împlinit în luna martie 20 de ani de când a fost adoptată. Între timp, deși sistemul sănătății a evoluat datorită reformelor, fie ele integrate sau fragmentare, documentul nu a suferit mari modificări. Specialiștii sunt de părere că legea trebuie revăzută aproape în totalitate, dacă se dorește ca sistemul de sănătate din Moldova să evolueze și să înregistreze performanțe.
Legea Ocrotirii Sănătății a fost votată de Parlament, în frunte cu Petru Lucinschi, la 28 martie 1995, după un an de la adoptarea Constituției Republicii Moldova. Documentul a fost elaborat de Ministerul Sănătății, condus atunci de Timofei Moșneaga, având la bază art. 36 din Constituția Moldovei, care prevede asigurarea dreptului la ocrotirea sănătății. Legea reglementează aproape în totalitate activitatea sistemului de sănătate din Moldova. Foștii deputați, care atunci făceau parte din Parlamentul Republicii Moldova spun că documentul a fost adoptat cu mari dificultăți.
„A fost greu să convingem deputații să o aprobe. Au fost multe discuții în comisiile parlamentare. Practic, am scos-o de urechi din comisiile parlamentare. Problema era că documentul prevedea ca statul să asigure gratuit minimul necesar de asistență medicală, așa cum prevedea și Constituția”, a declarat pentru Sănătate INFO Mihai Magdei, ministrul al Sănătății în perioada 1997 – 1998.
Experții în sănătate spun că legea a fost bună pentru realitățile de atunci, însă acum nu mai este actuală. Aceștia subliniază că documentul trebuie actualizat, în caz contrar sistemul de sănătate din Moldova va regresa mult. „Legea era una bună pentru anul 1995, când a fost adoptată, dar de atunci multe lucruri s-au schimbat. Cea mai mare schimbare este introducerea sistemului de asigurări medicale obligatorii, din 2004. Începând de la acest punct legislația din domeniul sănătății trebuie revizuită nu doar tehnic și superficial, dar mult mai profund”, a mai adăugat fostul ministru al Sănătății, Mihai Magdei.
Potrivit acestuia, un alt aspect ce trebuie modificat la nivel de legislație ține de documentele ce reglementează activitatea instituțiilor de asistență medicală primară. „Centrele de Sănătate, Oficiile Medicilor de Familie au fost deschise prin ordine ale ministrului Sănătății și nu prin lege. Dacă își dorește, un jurist bun poate cu ușurință demonstra că deschiderea acestor instituții nu au bază legală. Iată și acest aspect trebuie inclus într-o Lege a Ocrotirii Sănătății”, a mai adăugat Magdei.
Aceeași opinie o au și foștii funcționari de la Ministerul Sănătății, care ocupau funcții de frunte în instituția de vârf în sănătate atunci când Legea Ocrotirii Sănătății a fost elaborată și aprobată. Victor Volovei, care acum 20 de ani ocupa funcția de șef Direcție asistență medicală a populației adulte, spune că legea trebuie revizuită și ajustată la legislația europeană în domeniul sănătății.
„Dacă tindem spre integrarea europeană, atunci trebuie de pe acum să schimbăm unele aspecte. Aceasta nu corespunde cu realitățile sistemului de sănătate de astăzi. Desigur, unele aspecte pot fi lăsate în varianta originală, însă cele mai multe articole trebuie să corespundă cu legislața europeană, având în vedere că deja am semnat Acordul de asociere cu UE”, a declarat pentru Sănătate INFO Victor Volovei.
Amintim că anul trecut Ministerul Sănătății a elaborat un nou Proiect al Legii Ocrotirii Sănătății, documentul însă nu a ajuns nici măcar în Guvern. Inițiativa legislativă a fost dur criticată din cauza normelor confuze, pe alocuri inutile și a numeroaselor greșeli de ortografie. Acesta conținea articole întregi, problematice de altfel, absolut nemodificate. De curând însă, noul ministru al Sănătății a desemnat o nouă componență a unui grup de lucru care se va ocupa de elaborarea Codului Sănătății.
De cealaltă parte, specialiștii se îndoiesc că acesta va fi aprobat în curând. „Nu știu ce resurse are Ministerul Sănătății, dar instituția trebuie să elaboreze o nouă Lege a Ocrotirii Sănătății. În caz contrar, sistemul de sănătate din Moldova va avea de pierdut”, a mai adăugat Mihai Magdei.
Într-un raport privind evaluarea legislației din domeniul sănătății, al cărui autor a fost juristul Iurie Cuza, se preciza că „majoritatea absolută a actelor normative suferă la capitolul coerenţă logică, formulare şi limbaj”. „Deşi în legile de baza din domeniu (în primul rând, Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411 din 28.03.1995)s-a intervenit cu numeroase modificări, aceasta nu a schimbat esenţial situaţia, or modificările ca regulă sunt dictate de conjunctura operaţională şi politică şi urmăresc scopuri tactice. Lipseşte abordarea integră a legislaţiei ca a unui organism complex, ce se află în dinamică permanentă. Se formează un conveier de editare a normelor, majoritatea din ele fiind material de umplutură ce nu produce efect regulatoriu. Tehnica expunerii şi redactării este încă o lacună comună a actelor normative”, se precizează în raport.
█ Articole relaționate: