Autor: Irina Papuc
Numărul cazurilor de reacții adverse la medicamente, raportate Agenției Medicamentului, este în continuă creștere. Într-un singur an, cifra aproape s-a triplat. Cele mai multe asemenea reacții au fost înregistrate la preparatele antituberculoase, cele antiretrovirale și antibiotice.
Potrivit datelor înregistrate de Agenția Medicamentului, în 2012 au fost raportate 180 de cazuri de reacții adverse la medicamente, pe când în 2011 au fost înregistrate doar 72 astfel de cazuri. În 2010, numărul acestora era de puțin peste 50. Aproape 82 la sută din cazuri au fost raportate de medici, 7 la sută – de companiile farmaceutice și doar în 5 la sută din cazuri pacienții s-au adresat Agenției Medicamentului.
Aceleași date relevă că în 30 la sută din cazuri este vorba despre preparatele antituberculoase, 25 la sută se referă la preparatele antiretrovirale pentru bolnavii de HIV/SIDA. De asemenea, este destul de mare și proporția reacțiilor adverse la antibiotice – 11 la sută din totalul celor înregistrate. În această listă urmează substanțele de contrast, antineoplazicele și preparatele antihipertensive.
De cele mai deseori reacțiile adverse se manifestă prin greața, amețeli, dureri de cap și modificări ale sângelui, susține vicedirectorul Agenției Medicamentului, Ludmila Bumacov. Un alt efect negativ, ca urmare a administrării unor medicamente, este și ineficiența, ne asigură ea. „Ineficiența este considerată un efect advers, deoarece preparatul nu corespunde caracteristicilor la înregistrare. Am emis mai multe ordine de retragere de pe piață a medicamentelor anume din acest motiv“, a precizat ea.
Totodată, Ludmila Bumacov a evitat să ne comunice dacă au fost înregistrate și urmări grave, cum ar fi șocul anafilactic sau decesul vreunui pacient.
Vicedirectorul Agenției Medicamentului recunoaște că statististicile nu reflectă nici pe departe situația reală din domeniu și că numărul reacțiilor secundare este cu mult mai mare. Acest fapt nu este determinat, însă, neapărat de proasta calitate a medicamentelor, ci mai degrabă de gradul de responsabilitate a medicilor.
„Avem spitale care nu raportează într-un an niciun efect secundar. Asta ne pune pe gânduri. Nu este normal și nici real. Cu siguranță au existat măcar niște alergii. Nu calitatea medicamentelor este de vină, ci faptul că medicii au devenit mai responsabili. O reacție adversă nu înseamnă neapărat că pastila este rea. Este normal ca organismul să răspundă la o substanță care îi este străină. Și apoi, la fiecare persoană același medicament se manifestă diferit“, precizează Ludmila Bumacov.
Motivul pentru care unii medici nu raportează efectele adverse este frica. „Ei mai păstrează încă acea mentalitate din perioada sovietică când se considera că ei sunt de vină pentru orice efect neașteptat. Astfel, prima lor reacție este să ascundă acest lucru. Uneori, pur și simplu nu poți stabili de la care medicament s-a produs o reacție, de vreme ce bolnavilor li se administrează mai multe feluri de pastile“, explică ea.
Pentru ca un medicament să fie retras de pe piață, trebuie demonstrat efectul advers care l-a cauzat. În cazul unei decizii de acest fel, efectul trebuie să fie grav, chiar letal. Totuși, dacă acesta este responsabil de moartea mai multor persoane, decizia de retragere de pe piață ar putea întârzia, până va fi stabilit raportul daună-beneficiu, precizează sursa.
Potrivit legislației Republicii Moldova, în fiecare spital trebuie să existe persoane responsabile de farmacovigilență, care sunt obligate să raporteze imediat Agenției Medicamentului orice reacție adversă înregistrată.