Autor: Sorina Bujarov

Republica Moldova se pregătește să preia finanțarea serviciilor de prevenire și reducere a riscurilor de infectare cu HIV/SIDA. Asta pentru că, în cel puțin doi ani, organizațiile internaționale care până acum au alocat bani pentru dezvoltarea acestora vor reduce sau înceta definitiv finanțarea. Până atunci autoritățile din Moldova trebuie să găsească bani, dar și să elaboreze mecanismele necesare pentru întreținerea serviciilor menite să prevină răspândirea virusului imunodeficienței umane în rândul populației țării.

Acest subiect a fost discutat ieri în cadrul unei ședințe de lucru, la care au participat responsabili de la Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, CNAM, de la mai multe organizații internaționale, ONG-uri locale, etc. Primul lucru care s-a pus în discuție a vizat eforturile Ministerului Sănătății de a prelua finanțarea programelor naționale de reducere a riscurilor de infecție cu HIV. În această direcție deja au fost făcuți pași importanți, dar pentru a atinge rezultatele dorite este nevoie de o mai multă implicare din partea autorităților, a declarat în cadrul conferinței coordonatorul Programului național de prevenire și control a infecției HIV, Lucia Pîrțînă.  

„De la începutul începuturilor știm că toate programele au fost realizate exclusiv din surse externe. În 2014 noi am planificat bani din bugetul Ministerului Sănătății, pentru proiectele de reducere a riscurilor. Am planificat aproximativ 800 de mii de lei, procurarea de metadonă de aproximativ 300 de mii de lei și procurarea de seringi. Aceasta a fost planificat pentru 2014, însă proiectul nu a fost implementat. Banii au fost bugetați, dar noi nu aveam mecanismul necesar pentru a-i putea cheltui”, a declarat Pîrțînă în cadrul ședinței.

█ Premieră mondială în medicină – o țară a reușit să elimine în totalitate transmiterea HIV-SIDA și a sifilisului de la mamă la copil 

Problema constă în faptul că în Moldova încă nu există un regulament care ar permite Ministerului Sănătății finanțarea ONG-urilor care se ocupă de prevenirea și reducerea riscurilor de infecție cu HIV. Autoritatea de vârf în sănătate a elaborat un astfel de document, acesta însă a rămas blocat la Guvern, din cauza schimbărilor politice din țară. În consecință, deși statul a bugetat bani pentru serviciile menite să prevină răspândirea HIV-ului, aceștia nu au putut fi cheltuiți.

„Ministerul Sănătății nu are mecanisme de finanțare a ONG-urilor. El nu poate interacționa cu aceste organizații pe aspecte financiare, pentru că nu este reglementat acest lucru. Banii care au fost bugetați nu au putut fi utilizați. S-a încercat și o altă variantă, văzând că primul regulament nu a fost aprobat. A fost elaborat un alt regulament ce prevede ca programele de reducere a riscurilor să fie finanțate din fondul de profilaxie a CNAM. O să vedem deja ce o să fie”, a declarat pentru Sănătate INFO Ala Iațco, președintele Uniunii pentru prevenirea HIV şi Reducerea Riscurilor.

În perioada 2010 și până în 2015 pentru serviciile de prevenire și reducere a riscurilor HIV-SIDA au fost alocate aproximativ 1,6 milioane de dolari și 600 de mii de euro, surse venite oferite de Fondul Global – principalul finanțator al programelor destinate persoanelor seropozitive sau a celor din grupul de risc. Din 2014 însă Moldova a început să se implice în finanțarea acestor servicii. Postrivit responsabililor de la Ministerul Sănătății, pentru 2015 instituția a planificat aproximativ două milioane de lei pentru – procurarea de metadonă (medicament care substituie drogurile) și a testelor rapide.

█ Povestea unei moldovence care de 16 ani este HIV-pozitivă și are doi copii sănătoși. „Cred că o maladie oncologică este mai periculoasă decât HIV. Dacă te tratezi, poți trăi atât cât îți este dat“ 

„Cu toții știm ce s-a întâmplat în Muntenegru și România. Atunci când Fondul Global a încetat să finanțeze programele de prevenire și reducere a riscurilor în aceste țări, la ei a izbucnit epidemia din nou. Eforturile depuse anterior cu ajutorul finanțelor venite din exterior au dispărut momentan. Totul s-a distrus, pentru că statul nu a elaborat în timp util mecanisme eficiente pentru a finanța de sinestătător aceste servicii. Principalul nostru obiectiv este să ajungem la un consens comun și să elaborăm niște principii generale, direcții cheie pe care trebuie să le urmeze o țară care va prelua treptat finanțarea acestor programe”, a declarat în cadrul conferinței Natalia Podokova, reprezentant Eurasian Harm Reduction Network.

În ciuda eforturilor depuse, incidența HIV/SIDA în Republica Moldova rămâne a fi la un nivel destul de înalt, lucru precizat și de către partenerii externi de dezvoltare în scrisoarea adresată Guvernului Gaburici. „Se atestă un progres lent în controlul tuberculozei și infecției HIV/SIDA. Incidența HIV/SIDA și mortalitatea asociată TBC sunt în ascensiune. Circa jumătate dintre pacienții cu TBC au forme cu rezistență multiplă la medicamente, ceea ce poziționează Moldova pe plan internațional printre cele 18 țări cu povara înaltă a TB”, se preciza în document.

Potrivit statisticilor, în Moldova, până pe 1 ianuarie 2014 erau înregistrate 8.557 de persoane cu HIV. Dintre acestea 5.014 sunt bărbați, iar 3.543 sunt femei.

 

█ Articole relaționate:

Ala Iațco, președintele Uniunii pentru prevenirea HIV şi Reducerea Riscurilor: „Tinerii cred că lor nu li se poate întâmpla nimic grav și că starea de bine va dura la infinit. Nu este așa“  

Poate sau nu un cuplu, în care un partener este HIV-pozitiv, să aibă copii sănătoși. Ce reguli trebuie să respecte acestea. „În Moldova sunt multe astfel de cupluri” 

HIV devine mai agresiv. Virusul dezvoltă boala SIDA în doar trei ani de la infectare