Autor: Irina Papuc

Legea privind datele cu caracter personal nu le permite lucrătorilor medicali să-i anunțe pe donatorii de sânge despre maladiile depistate în urma analizelor. Declarația îi aparține directorului adjunct al Centrului Național de Sănătate Publică, Constantin Spânu. El recunoaște că angajații Centrului Național de Transfuzie a Sângelui trebuie să informeze oamenii despre starea lor de sănătate imediat după ce au intrat în posesia rezultatelor.

„Până vor fi reparate erorile din acte, ar fi cazul ca fiecare să fie informat despre faptul că are dreptul de a solicita informații privind rezultatele testării la hepatită și HIV. Totodată, Centrul Național de Transfuzie a Sângelui trebuie să colaboreze cu centrele de sănătate. Acest lucru nu s-a făcut”, a recunoscut epidemiologul în cadrul  emisiunii Magazin Medical, realizată de Sănătate TV și Radio Chișinău.

La emisiune a fost prezentă și Stela Leucă, tânăra care a aflat de la medicii de la Centrul Național de Transfuzie abia peste un an de când a donat ultima oară sânge că are hepatita C, iar boala se agrava. Ea și-a povestit experiența traumatizantă prin care a trecut după aflarea diagnosticului pe portalul SanoClub.

„Există legea cu privire la donatorul de sânge care prevede că informația despre donator este confidențială. Legea privind protecția datelor cu caracter personal stipulează același lucru. Oamenii trebuie să solicite singuri informații despre rezultatele analizelor. Legile actuale frânează schimbul liber de informații”, a mai adăugat Spânu.

Stela Leucă a urmat timp de doi ani un tratament costisitor împotriva hepatitei C, după ce a aflat întâmplător de la medicii de la Centrul Național de Transfuzie că suferea de această maladie. Deși știau de un an despre boala ei și aveau toate datele de contact, nu au anunțat-o că e bolnavă. Șefa Centrului Național de Transfuzie a Sângelui, Svetlana Cebotari, a declarat anterior pentru SănătateINFO că angajații centrului anunțau medicii de familie despre maladiile depistate în sângele donatorilor, iar aceștia, la rândul lor, le comunicau diagnosticul. Acest mecanism însă nu mai funcționează din 2012, de când a intrat în vigoare Legea privind protecția datelor cu caracter personal.

Potrivit vicedirectorului CNSP, Constantin Spânu, în Republica Moldova nu au existat și nici nu se efectuează studii care să verifice care este numărul bolnavilor de hepatita C, dar care nu știu că suferă de această boală. 

 

Articole relaționate:

Dovadă de indiferență. Medicii i-au spus unei femei că este bolnavă abia peste un an după ce au aflat că suferea de hepatita C și risca să moară

Svetlana Cebotari, directoarea Centrului Național de Transfuzie a Sângelui: „Până în 2001 îi obligam pe oameni la modul direct să doneze sânge, pentru că aveam doar 1 % de voluntari”