Autor: Elena Cioina
Acum trei ani strategia de reformare a spitalelor din Moldova era cap de afiș pentru autoritățile din Sănătate, care își propuneau să revoluționeze sistemul medical cu ea. Așa cum o descriau oficialii de atunci, pacienții moldoveni ar fi trebuit să beneficieze acum de cele mai performante servicii medicale și condiții spitalicești din toată istoria țării. Au fost lansate discuții, cel puțin patru modele de reorganizare, invitați experți străini și cheltuiți bani de la Banca Mondială pentru studii de fezabilitate, însă nimic din ceea ce s-a propus, nu s-a realizat până acum. Nu au ajutat, se pare, nici recomandările partenerilor străini și nicio foaie de parcurs de care ar fi trebuit să țină cont responsabilii din sănătate.
Suntem la mijlocul anului 2016, și reforma spitalelor este mutată de pe un termen pe altul, iar pacienții continuă să beneficieze de servicii medicale încă în spitale cu iz sovietic, atât din punct de vedere al infrastructurii, cât și al dotării, calității și chiar atitudinii personalului medical. Deci, nimic nu s-a schimbat, deși partenerii de dezvoltare ai Moldovei recomandau, încă la începutul lui 2015, ca reformele trebuie să înceapă imediat. Într-o notă informativă adresată Guvernului, la categoria reformelor imediate în sănătate, aceștia spuneau că urgent trebuie aprobată strategia de sănătate actualizată privind raționalizarea spitalelor.
„De exemplu, crearea zonelor de sănătate, identificarea nodurilor spitalicești, consolidarea instituțiilor spitalicești din Chișinău sub un singur management, reformarea mecanismului de referiri spitalicești, standardele de acreditare și licențiere, strategiile de investiții capitale, aplicând, după caz, analiza anterioară a planului general al Municipiului Chișinău, planul național general al spitalelor din 2009 și foaia de parcurs pentru accelerarea reformei din 2012”, scrie în recomandările partenerilor externi.
„Mai avem de lucru. Urmăriți activitatea Ministerului”
Pe hârtie, Ministerul Sănătății nu a abandonat reforma spitalelor, doar că cel puțin până acum responsabilii nu au prezentat oficial niciun document. De exemplu, până în trimestrul doi al anului, conform planului de activitate, autoritatea trebuia să elaboreze și să promoveze master-planul spitalelor, cu toată rețeaua națională de prestatori de servicii medicale. L-am întrebat pe viceministrul Sănătății, Oleg Creciun, care e responsabil de sectorul spitalicesc, la ce etapă este reforma. Răspunsul a fost sec, cităm: „Mai avem de lucru la subiect. Urmăriți activitatea Ministerului Sănătății”.
I-am întrebat și pe alți responsabili din sănătate, dacă au fost invitați de minister la discuții pe marginea reformei spitalelor. Directorul Spitalului Raional Florești, Valeriu Nichiforciuc, a declarat pentru Sănătate INFO că ultima dată subiectul a fost discutat cu ei în octombrie, anul trecut.
„Din octombrie și până acum nu s-a vorbit despre reforma spitalelor. În ultima lună am fost chemați foarte intensiv la ședințe la care s-a vorbit despre modificarea calculării salariilor. Ceea ce avem este acel ghid scris de domnul Ciocanu, în care este arătată tendinţa de dezvoltare a spitalelor”, a precizat managerul.
Valeriu Postolache, directorul Spitalului Municipal Bălți a declarat același lucru: „Nu. Nu am discutat”.
Totuși, se pare, că ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan, a prezentat la Guvern structura sistemului de sănătate în Republica Moldova, inclusiv viziunile și reformele pe care și le-ar dori să le facă. Doar că prezentarea, se pare, a fost făcută departe de ochii lumii și doar pentru premier.
Astfel, la capitolul reorganizarea spitalelor, ministrul își propune trei obiective strategice a rețelei de spitale: 1. Garantarea prestării serviciilor medicale calitative populației. 2. Optimizarea costurilor prin crearea rețelei spitalicești funcționale și 3. Asigurarea dezvoltării durabile a rețelei spitalicești.
Astfel, în Moldova 25 de spitale raionale ar urma să fie grupate în opt noduri, iar restul să fie atribuite spitalelor regionale de la Chișinău și Bălți.
La Chișinău, spitalele republicane ar urma să fie comasate în trei instituții mari. Unul va fi Spitalul Universitar care ar urma să cuprindă Spitalul Clinic Republican, Institutul de Cardiologie, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, Institutul Oncologic și Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile. Un alt spital ar urma să se numească Institutul de Medicină Urgentă și el ar trebui să aibă managment comun cu Spitalul Clinic de Traumatologie de Ortopedie și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase.
„Nu este clar ce se întâmplă cu această reformă”
Din cele nouă spitale municipale, două urmează să devină regionale. „Sfânta Treime” ar urma să devină Spitalul Regional, Iar Spitalul de copii „V.Ignatenco” ar urma să se numească Spitalul Regional de Copii, la el urmând să fie alipite încă două - Spitalul de Copii nr.1 și Spitalul Boli contagioase de copii.
Spitalul nr.1, inclusiv maternitatea urmează să-și păstreze forma juridică și de activitate, iar Spitalul „Sfântul Arhanghel Mihail” ar urma să cuprindă maternitatea nr.2 și spitalul clinic municipal nr.4.
„Noi am avut o discuție neoficială cu doamna ministru cu vreo jumătate de an în urmă, când vorbeam despre intențiile ministerului de a reforma instituțiile spitalicești. Atunci i-am spus că în Municipiul Chișinău deja am pregătit un proiect de reformă a sistemului de spitale și i-am dat ideile cum ar trebui să fie în Municipiu. Din câte am înţeles, ele se regăsesc în acea foaie de parcurs sau în acel plan de acțiuni ale Ministerului. Acum nu cunosc care sunt pașii pe care îi întreprinde Ministerul Sănătății, nu au mai fost careva discuții, consultări publice. Știu doar că doamna ministru a prezentat la Guvern o viziune ce ține de reforma spitalicească, dar noi cei din Municipiu nu am fost invitați. Dacă pentru mine, care dirijez cu o treime din instituțiile medicale din țară, nu este clar ce se întâmplă cu această reformă, apoi atunci cine știe?”, s-a întrebat Mihai Moldovanu, șeful Direcției Sănătate a Municipiului Chișinău.
În principiu, spitalele municipale ar putea să nu sufere schimbări majore. Se va modifica, în primul rând, statul juridic. Moldovanu intuiește însă că reformele esențiale vor avea loc în raioane, unde spitalele ar urma să devină, potrivit lui, instituții medicale comunitare. „Aici trebuie să fie o restructurare pe măsura așteptărilor populaţiei, cu profiluri mai înguste, în funcţie de necesitățile populaţiei. De exemplu, servicii paliative, de geriatrie și poate boli interne. Dar maternităţi goale, chirurgii goale nu trebuie să existe. Asta va fi sensul reformei spitalicești”, a precizat Moldovanu.
Totuși, șeful de la Direcția Sănătate a Municipiului e sceptic în privința termenilor de realizare a reformei. „Suntem în luna august. Apoi încep campaniile electorale. Acest lucru trebuia să se întâmple demult. Deja suntem în întârziere cu reforma spitalicească”, a precizat Moldovanu.
Conform planului de activitate al Ministerului, în acest trimestru ar urma să fie creat Spitalul Universitar, iar în al patrulea – să fie instituit managementul administrativ comun pentru unele spitale publice din Municipiul Chişinău. Potrivit strategiei prezentate la Guvern, drept acțiuni imediate urmează să fie efectuat un studiu de fezabilitate al clădirilor, elaborate un plan de investiții și un plan privind reprofilarea și reorientarea resurselor umane din domeniu.
Amintim că reforma spitalicească a fost blocată de către Parlament la sfârșitul anului 2012. Atunci, legislatorii l-au criticat dur pe fostul ministru, Andrei Usatîi, care o începuse, pentru felul în care autoritatea în sănătate a încercat să comaseze mai multe spitale municipale și republicane. În consecință, Parlamentul a stopat Strategia de reformare a întregului sistem de sănătate, inclusiv reorganizarea sistemului spitalicesc, obligând Ministerul Sănătății, printr-o hotărâre, să prezinte un document mai clar.
După aceasta lucrurile au intrat în impas, iar autoritățile din Sănătate au revenit la discuții privind reforma spitalicească abia la începutul lui 2015, când ministru a devenit Mircea Buga. Acesta promitea să prezinte un proiect modificat al Strategiei de restructurare a sectorului spitalicesc pentru 2008-2017, dar nu a reușit să-l ducă la bun sfârșit, pentru că a căzut Guvernul și a fost înlocuit cu alt ministru. Fotoliul a fost preluat de Ruxanda Glavan. Proiectul de modificare a Strategiei elabora de Buga presupunea în primul rând regionalizarea spitalelor din Moldova. În total, erau propuse nouă la număr. Documentul mai prevedea stabilirea unui management administrativ comun pentru spitalele publice din Chișinău. Întregul plan de dezvoltare ar fi trebuit să fie pus pe hârtie până la finele lui 2015. Totodată, responsabilii de la Ministerul Sănătății urmau să estimeze necesitățile de personal pentru spitalele regionale, iar până în 2017, împreună cu Ministerul Finanțelor și cel al Economiei, să identifice și sursele necesare de bani pentru proiectarea, construcția și renovarea spitalelor regionale.
De asemenea, urma să fie descentralizat serviciul de radioterapie de la spitalul din Bălți și să fie create servicii de chimioterapie și de reabilitare medicală în spitalele regionale și spitalele raionale, așa cum recomandau experții străini, precum și să fie modificat regulamentul instituțiilor medicale publice, astfel încât acestea să fie capabile să presteze servicii de îngrijiri paliative. Tot până în 2017, Moldova ar trebui să aibă și un Program Național de dezvoltare a serviciilor de îngrijiri paliative.
Potrivit statisticilor din 2015, în Republica Moldova funcționează 85 de spitale, dintre care 71 sunt publice, cu o capacitate de aproximativ 19 mii de paturi.
█ Articole relaționate: