Redactor: Sorina Bujarov
Autismul este o boală foarte des întâlnită în secolul XXI. Cu toate acestea maladia rămâne a fi un mister pentru oamenii de ştiinţă. Potrivit unor sondaje, autismul afectează un copil din 50, băieţii fiind mai predispuşi să dezvolte această boală. Autismul începe să se manifeste la vârsta de un an, un an şi jumătate, uneori chiar mai târziu. Conform poştamedicală.ro, recent oamenii de ştiinţă au descoperit că lipsa de bacterii intestinale utile pare să fie un factor important în dezvoltarea acestei boli.
Persoanele afectate de această boală trăiesc diferit şi izolat, evită contactele, însă dezvoltarea lor intelectuală este adesea chiar mai bună decât a altor copii. Specialiştii se străduie să afle de ce incidenţa cazurilor de autism înregistrează o creştere vertiginoasă la nivel global. Până acum însă nu s-a ajuns la un numitor comun în această privință.
Se ştie că la apariţia bolii contribuie şi factorii genetici, însă cercetătorii nu au descoperit deocamdată gene concrete legate de autism. De asemenea, se caută cauzele acestei boli şi în factorii externi cum ar fi alimentaţie, poluarea mediului înconjurător sau vaccinurile. În acelaşi timp se ia în calcul și influenţa microflorei intestinale. După cum explică specialiştii, multe dintre bacteriile patogene care se află în intestin şi care conţin lipopolizaharide în structura peretelui celular pot afecta diverse ţesuturi, inclusiv creierul.
Lipopolizaharidele provoacă iritaţii, care sporesc accesul barierei hemato-encefalice dintre sânge şi creier, astfel încât în creier pot ajunge substanţe nocive. Microflora are o influenţă foarte mare asupra funcţionării organismului uman, nu doar a tranzitului intestinal şi metabolismului, ci şi asupra funcţionării sistemului imunitar şi a celui nervos. Totalitatea genelor acestor bacterii este de sute de ori mai mare decât genomul omului, astfel că savanții vorbesc despre al doilea genom care funcţionează în interior.
Specialiştii susţin că majoritatea bacteriilor din microflora intestinală sunt utile şi necesare, se află într-o simbioză cu organismul uman, chiar dacă se întâlnesc şi bacterii patogene. Totodată, se păstrează şi echilibru - cu cât mai mulţi „locatari” utili există în intestin, cu atât mai puţine sunt şansele celor dăunători de a-şi manifesta efectele negative.
Microflora intestinală a copiilor autişti a fost deja studiată, însă s-a atras atenţia doar asupra bacteriilor patogene: numărul acestora s-a dovedit mai mare la astfel de copii decât la cei sănătoşi. Se crede că aceasta este motivul din care persoanele bolnave de autism au mai des probleme de stomac şi tranzit intestinal.
Oamenii de ştiinţă au cercetat microflora intestinală a 20 de copii bolnavi de autism şi 20 de copii sănătoşi, cu vârste cuprinse între 3 şi 16 ani. ADN-ul bacterian intestinal a fost supus pirosecvenţierei: o metodă modernă ce permite evaluarea diversităţii microbiene a florei intestinale.
S-a demonstrat că biodiversitatea redusă a microflorei intestinale generează simptomele pronunţate de autism. La toţi cei 20 de copii bolnavi de autism, bacteriile intestinale erau mai puţin diversificate decât la copiii sănătoşi. De asemenea, la autişti este redus numărul de bacterii de trei tipuri: Prevotella, Coprococcus şi Veillonellaceae. Aceste tipuri reunesc bacterii care sunt responsabile pentru descompunerea hidrocarburilor şi pentru fermentaţie. Ele joacă un rol cheie în întreaga floră microbiană a intestinului. La copiii cu autism, în mare parte lipseau bacterii de tip Prevotella. Specialiştii cred că aceste bacterii sunt cele mai importante din microflora intestinală, cea care formează baza comunităţilor microbiene ale copiilor sănătoşi.
Este semnificativ faptul că particularităţile bacteriilor intestinale ale copiilor bolnavi de autism corelau într-o măsură mai mare cu simptomele de autism, decât cu probleme de stomac şi tranzit intestinal. Acesta fiind şi motivul care i-a făcut pe cercetător să creadă că analiza microflorei intestinale poate fi utilizată ca un biomarker pentru riscul de autism. A avea un biomarker care să releve acest risc încă înaintea apariţiei schimbărilor de comportament este extrem de utilă pentru depistarea timpurie a bolii, pentru că în stadiu incipient aceasta poate fi tratată.
Specialiştii speră, de asemenea, să elaboreze o nouă strategie pentru tratarea persoanelor cu autism, aceasta fiind orientată spre normalizarea microflorei intestinale.
Articole relaționate: