Redactor: Elena Cioina
Agenția Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale a anunțat licitație publică pentru procurarea medicamentelor necesare spitalelor în anul 2017, fiind planificate cheltuieli de aproximativ 500 de milioane de lei. O anchetă realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice arată că, în anii precedenți, banii publici destinați pentru achizițiile în Sănătate - aproape 800 de milioane de lei - au ajuns în mare parte pe conturile a șapte companii, scrie site-ul Anticorupție.
Patru dintre acestea au fost incluse în 2015 în lista de interdicții a Agenției Achiziții Publice după ce instituțiile medicale din Republica Moldova s-au pomenit într-o criză de medicamente provocată, potrivit autorităților, de boicotul acestor firme care au întârziat să livreze preparatele. Companiile au scăpat însă nepenalizate. Între timp, Ministerul Sănătății își propune să creeze o instituție nouă, Centrul pentru achiziții publice centralizate în Sănătate, prin intermediul căreia ar urma să fie făcute toate licitațiile în domeniu. Foști manageri de spitale susțin însă că noua structură ar putea complica și mai mult lucrurile.
„Regii” medicamentelor
În anul 2015, instituțiile medicale din Republica Moldova au procurat medicamente, echipament medical și produse farmaceutice în valoare de aproximativ 721 de milioane de lei. Banii cheltuiți pentru acest tip de bunuri reprezintă mai bine de un sfert din suma totală a achizițiilor de stat efectuate anul trecut. Licitațiile din domeniul Sănătății au fost devansate, după preț și volum, doar de procurările de servicii de construcții. Potrivit Agenției Achiziții Publice, 419 milioane de lei din 721 de milioane (58 %) au ajuns în conturile a șapte companii, cele care se bucură de succes la concursurile de achiziții publice de mai mulți ani. Este vorba despre firmele Dita EstFarm, Esculap Farm, Medeferent Grup, Sanfarm Prim, GBG-MLD, Distrimed și Tetis International Co. Succesul companiilor este surprinzător în condițiile în care primele patru au fost incluse la începutul anului trecut în „lista neagră” a Agenției Achiziții Publice, neavând dreptul de a mai participa la licitații timp de trei ani, iar GBG-MLD a câștigat 151 de concursuri de achiziții în valoare de 26,3 milioane de lei în timp ce fondatorul companiei, omul de afaceri Tudor Ceaicovschi, se afla în izolatorul CNA, fiind cercetat penal în cadrul unui amplu dosar al licitațiilor trucate în domeniul Sănătății.
În prima jumătate a acestui an, instituțiile medicale din Republica Moldova au procurat medicamente și produse medicale în valoare de 67,8 milioane de lei. Cele mai importante achiziții de medicamente se desfășoară de regulă spre sfârșitul anului, pentru a acoperi necesitățile spitalelor și centrelor medicilor de familie pentru anul următor.
Partea leului pentru Dita EstFarm
Lider la capitolul licitații câștigate pentru livrarea medicamentelor și a dispozitivelor medicale este compania Dita EstFarm. În 2015, firma a câștigat 992 de concursuri de achiziții publice, în valoare de 243,5 milioane de lei, adică o treime din suma totală a achizițiilor în medicină. Asta în condițiile în care pe 27 martie 2015, urmare a scandalului provocat de criza medicamentelor în spitale, Agenția de Achiziții Publice, la solicitarea Agenției Medicamentului, a decis să includă firma în lista de interdicții pentru participarea la licitații publice până în martie 2018. Dita EstFarm a fost însă radiată din această listă peste doar patru zile, în baza unei decizii judecătorești.
Argumentele Curții Supreme de Justiție
Pe 17 august 2016, cauza Dita EstFarm împotriva Agenției Achiziții Publice a fost examinată de Curtea Supremă de Justiție care i-a dat dreptate agentului economic, stabilind că nu a existat temei pentru a introduce compania în lista celor fără drept de a participa la licitațiile publice. Compania a fost restabilită în drepturi, deși a avut întârzieri la îndeplinirea obligaţiilor contractuale, asumate în baza contractelor încheiate anterior. De neexecutarea prevederilor contractuale în instanță s-au plâns IMSP Centrul de Sănătate Cimişlia, IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, IMSP Centrul de Sănătate Mândreşti. Obiecțiile acestora au fost însă ignorate de judecători.
Tot anul acesta, Dita EstFarm a scăpat și de sancțiunea de 14 milioane de lei, aplicată de Consiliul Concurenței pentru abuz de putere dominantă, constatată în cazul crizei medicamentelor. CC a amendat șase agenți economici, printre care și Dita EstFarm, pentru că au refuzat neîntemeiat să-și onoreze obligațiile contractuale și să livreze integral și în termen medicamente către instituțiile medicale la începutul anului 2015. Pe 13 iulie 2016, Curtea Supremă de Justiție a stabilit suspendarea achitării amenzii până la soluționarea cauzei în fond.
Anul acesta, Dita EstFarm a semnat deocamdată doar zece contracte de achiziții publice, în valoare de 1,6 milioane de lei. În două cazuri, compania a fost contractată dintr-o singură sursă de către Spitalul Clinic Republican, care a cumpărat produse de circa 200.000 de lei.
Veronica Cojocaru, șefa serviciului de presă al Consiliului Concurenței, ne-a declarat că exceptând o singură companie farmaceutică, R & P Bolgar Farm, care a achitat amenda, celelalte cinci vizate de hotărârea CC au contestat decizia în judecată și au obținut suspendarea achitării amenzii. Precizăm că în hotărârea adoptată, Consiliul Concurenței constată că medicamentele care nu au fost livrate de firmele farmaceutice sancționate se aflau, în acel moment, în vânzare, în rețelele de farmacii ale companiilor.
Compania de stat, cu dificultăți în instanță
Companiile Sanfarm Prim și Metatron, de asemenea, au scăpat de „lista neagră” a AAP și, cel puțin temporar, de achitarea amenzii aplicate de Consiliul Concurenței, grație judecătorilor. Adevărul este că Sanfarm Prim, singura instituție farmaceutică cu capital majoritar de stat, a avut bătăi de cap în instanță. Astfel, pentru a fi exclusă din lista de interdicție a AAP, compania cu capital de stat a avut nevoie de jumătate de an, față de doar patru zile câte i-au luat firmei Dita EstFarm să obțină o decizie judecătorească favorabilă. În favoarea suspendării Sanfarm Prim din „lista neagră” în instanță au pledat și reprezentanții Ministerului Sănătății. Aceștia au argumentat că această companie este singura care promovează politica statului în domeniul medicamentelor și care realizează programe naționale ale Republicii Moldova pentru asigurarea instituțiilor medicale cu medicamente pentru tratarea anumitor categorii de boli, iar decizia AAP aduce prejudicii atât bugetului de stat, cât și vieții și sănătății cetățenilor care vor fi lipsiți de anumite preparate.
Sanfarm Prim a câștigat, în 2015, 439 de licitații în valoare totală de 21,44 de milioane de lei. Anul acesta, valoarea celor cinci contracte încheiate nu depășește un milion de lei.
Reputația companiei Metatron
Schema de spălare de bani, evaziune fiscală, fals în acte şi livrare de medicamente necalitative de către Metatron, potrivit CNA
Cea mai „originală” scuză în fața judecătorilor pentru neonorarea obligațiilor contractuale la începutul anului 2015 a avut-o firma Metatron. Compania a pretins că nelivrarea medicamentelor pentru Spitalul Ialoveni în perioada februarie-martie a anului 2015 nu are nicio legătură cu încălcarea legislației concurențiale. „Reţinerea temporară de livrare a medicamentelor nu a lipsit instituţiile medicale de posibilitatea sau de dreptul de a procura medicamente de la alţi furnizori”, au afirmat în instanță reprezentanții companiei Metatron, precizând că amenda în valoare de 47.872 de lei afectează „reputația și vasta experiență” a firmei. Legea interzice expres instituțiilor medico-sanitare publice să achiziționeze medicamentele necesare de la alte întreprinderi, cu care nu au încheiat contracte de achiziții publice.
Medicamente necalitative, înregistrate prin decizie de judecată
În ultimii ani, Metatron s-a adresat în judecată și pentru a obține înregistrarea mai multor medicamente importate în Republica Moldova, pentru care AMDM a refuzat să elibereze certificate de calitate din cauza calității îndoielnice. Astfel, pe 30 iulie 2015, Curtea de Apel Chișinău a obligat Agenția să elibereze certificate de calitate companiei Metatron pentru „Eufilină”, despre care testele de laborator au aratăt că ar conține impurități. Pe 9 decembrie 2015, decizia a fost însă anulată de Curtea Supremă de Justiție. În schimb, într-un alt caz, pe 2 martie 2016, CSJ a dispus obligarea Agenției Medicamentului să elibereze certificate de calitate aceleiași companii pentru preparatele „Amoxan” și „Ampicilină”. Instanța a reținut argumentul firmei că buletinele de analiză a medicamentelor corespund normei de calitate, iar motivul rebutului a fost inventat de Agenție. Tot prin decizii judecătorești, firma a încercat să schimbe rezultatele unor licitații publice organizate de Agenția Medicamentului, obiectând că prețul propus de ei la preparate era cel mai mic. Contactați de Centrul de Investigații Jurnalistice, reprezentanții Metatron au declarat că nu vor să discute despre acest subiect.
Dosarul licitațiilor trucate în medicină a fost trimis în judecată la mijlocul lunii noiembrie 2015. Printre cei 30 de inculpați este şi fostul ministru al Sănătăţii Andrei Usatîi, învinuit de facilitarea şi urgentarea achiziţiilor pe când conducea ministerul, mai mulţi şefi de instituţii medicale de nivel republican şi local, şefi de direcţii şi directori adjuncți ai instituţiilor Ministerului Afacerilor Interne şi Departamentului Instituţii Penitenciare, persoane cu funcţii de răspundere în domeniul Sănătăţii, dar şi omul de afaceri Tudor Ceaicovschi, fondatorul GBG-MLD SRL. Businessmanul este învinuit de complicitate la săvârșirea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu a persoanelor cu funcție de răspundere sau de demnitate publică și însușirea bunurilor prin escrocherie în proporții deosebit de mari. Cu toate acestea, firma continuă să câștige concursurile publice.
De exemplu, în primele șase luni ale anului 2016, GBG-MLD SRL a încheiat cu statul 48 de contracte care i-au adus aproape 6,2 milioane de lei. Cea mai mare achiziție a făcut-o Instituţia Medico-Sanitară Publică Asociaţia Medicală Teritorială Ciocana, care a cumpărat reactive și articole de laborator în valoare de aproximativ 1,5 milioane de lei.
La 14 iunie, Centrul de Sănătate Cahul, instituție condusă de Alexandru Hagioglo, și el inculpat în același dosar, a încheiat 11 contracte de achiziție cu mai multe firme de la care a cumpărat reagenți, consumabile de laborator, laborator, peliculă sau filme și consumabile pentru radiologie, articole parafarmaceutice și dezinfectanți. Cel mai mare contract, de peste 750.000 de lei, este încheiat cu GBG-MLD.
„Noi facem aceste achiziții centralizat, prin intermediul Agenției Medicamentului. GBG-MLD lucrează practic cu toate instituțiile medicale, nu doar cu noi. Și GBG-MLD, și Intermed sunt agenți economici serioși și oferă marfă de calitate”, a declarat Alexandru Hagioglo, adăugând că a ajuns să figureze în dosarul licitațiilor trucate în Medicină „din întâmplare”.
„Nu a fost temei pentru a introduce compania noastră în vreo listă de interdicții. Compania GBG este de 22 de ani furnizor de echipamente medicale în Republica Moldova. Nu a apărut peste noapte. Este o companie cu autoritate. Lucrează cu peste 150 de producători din afara țării. Am fost vizați în dosarul penal la comanda competitorilor noștri care nu pot să-și îndeplinească obligațiunile față de instituțiile medicale. Noi chiar nu am încălcat nimic. Nu am admis nicio abatere de la contract. Mai mult, instituțiile medicale nici nu au achitat echipamentele pe care le-am livrat. Cât am stat în arest, pe parcursul a șase luni, am avut verificări de la Fisc, Inspecția Financiară. S-a demonstrat că întreprinderea lucrează conform legislației”, ne-a spus omul de afaceri Tudor Ceaicovschi.
Procurorii susțin că nu pot interveni și că, potrivit lor, firma are dreptul să câștige și în continuare licitații publice.
De contracte cu statul în medicină a avut parte și Polisano Prim SRL, firmă fondată de Olga Latiș, partenera de afaceri a Ruxandei Glavan, ministra Sănătății. Portalul Sănătate INFO a scris anterior că firma pe care a fondat-o Ruxanda Glavan a obținut o altă denumire la scurt timp după numirea acesteia în funcția de ministru la Sănătate. Conturile bancare, codul fiscal și administratorul firmei nu s-au schimbat însă. Polisano Prim SRL a obținut contracte în valoare de aproximativ 150.000 de lei. Firma a oferit în mare parte consumabile de laborator și reagenți. Nu am reușit să obținem un comentariu de la ministra Sănătății pentru că atunci când am încercat să-i adresăm întrebarea la telefon, ea a închis.
Tatiana Savva, expert în cadrul Centrului Analitic „Expert-Grup”, susține că, în prezent, achizițiile de medicamente rămân problematice din punct de vedere instituțional, la fel ca și procesul de achiziții propriu-zis. „Cine este totuși responsabil? În mod normal, beneficiarul (în acest caz spitalele) sunt responsabile pentru calitatea medicamentelor și consumabilelor de uz medical. În același timp, de achiziția propriu-zisă se ocupă Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Ar trebui să fie prevăzut cine este responsabil și până unde. Începând de la spitale și până la Ministerul Sănătății ar trebui să aibă și proceduri de gestiune a riscului. Mai avem și problema instabilității bugetare. Avem al treilea an în care apare aceeași problemă - spitalele nu au cu ce lucra, din cauza întârzierii calendarului bugetar. În lipsa procedurilor de gestiune a riscurilor bugetare nici spitalele, nici CNAM, nici Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale nu știu cum să procedeze. Cel mai grav este că medicii nu au cu ce trata pacienții”, a comentat Tatiana Savva.
Pe de altă parte, experta consideră că problema accesului la licitații a doar șapte companii poate fi privită din mai multe perspective. „Piața noastră este una mică, iar jucătorii mai mari nu sunt interesați. Este de competența Agenției Medicamentului să atragă câți mai mulți actori pe piață”, a argumentat Tatiana Savva.
Autoritățile vor să creeze o instituție nouă
Solicitată de Centrul de Investigații Jurnalistice să vorbească despre soluțiile autorităților pentru domeniul licitațiilor publice în medicină, Ruxanda Glavan, ministra Sănătății, ne-a tăiat-o scurt: „Vă rog să urmăriți săptămâna viitoare ședința de Guvern. Va fi promovată o nouă hotărâre de Guvern și va fi un alt mecanism privind achizițiile în medicină. Suntem la etapa de definitivare.”
Autoritățile și-au propus crearea unei instituții noi - Centrul pentru achiziții publice centralizate în Sănătate.
Potrivit autorilor, instituirea acestui centru ar deveni o pârghie eficientă pentru planificarea procedurilor de achiziţii publice de medicamente, alte produse de uz medical şi dispozitivelor medicale, evaluarea, supravegherea şi monitorizarea executării contractelor de achiziţii publice de medicamente, alte produse de uz medical şi dispozitivelor medicale pentru necesităţile sistemului de sănătate ţinând cont de Formularul Farmacoterapeutic instituţional, doza, forma farmaceutică a medicamentelor, Protocoalele Clinice Naţionale (...)”, se arată în nota informativă.
Ștefan Gațcan, fostul director al Institutului Mamei și Copilului, este sceptic însă în privința schimbărilor gândite de Ministerul Sănătății, întrucât un nou centru pentru aprovizionarea spitalelor cu medicamente nu ar face decât să complice și mai mult lucrurile. Potrivit lui, de procurări trebuie să se ocupe direct instituțiile medicale pentru că doar ele știu exact de ce preparate au nevoie.
Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.
█ Articole relaționate: