Autor: Sabina Rebeja
Echipamentele și dispozitivele medicale au un rol extrem de important în prevenirea și tratarea pacienților. Aparatele medicale ajută doctorii să efectueze diverse investigații, teste de laborator, cercetări, intervenții chirurgicale, să monitorizeze starea de sănătate a bolnavilor și chiar să-i țină în viață. Fără echipamente medicale, medicina, nu doar în Moldova, dar în întreaga lume, pur și simplu ar stagna. Buna lor funcționare depinde însă foarte mult de modul în care sunt folosite și întreținute. Cei care au misiunea să le prelungească viața sunt bioinginerii medicali. Anume ei sunt cei care știu orice detaliu despre un anume aparat. Din păcate, în instituțiile medicale din Moldova, acești specialiști calificați sunt numărați pe degete. Un bioinginer ar reveni la aproximativ șapte instituții medicale.
În Moldova sunt 150 de astfel de specialiști, iar instituții medicale publice și private, în jur de 1060. Cel puțin așa arată statisticile Ministerului Sănătății. Majoritatea bioinginerilor medicali sunt angajați în companii private, care prestează servicii de mentenanță și reparație a echipamentelor medicale. În total, ei ar trebui să deservească 15 mii de astfel de dispozitive existente acum în Moldova. Mai grav este că aproximativ 40 la sută dintre ele sunt depășite de timp, au o vârstă mai mare de 10 ani, iar eficiența lor poate fi pusă sub semnul întrebării. Medicii spun că sunt nevoiți să le utilizeze, deoarece finanțarea sistemului de sănătate este insuficient, respectiv procurarea dispozitivelor noi de obicei se realizează prin granturi sau împrumuturi.
În timp ce unele spitale, de exemplu, se pot lăuda cu un surplus de dispozitive medicale bune și funcționabile, altele sunt nevoite să aștepte săptămâni întregi până un bioinginer va ajunge să le deservească. Sau dimpotrivă, unele sunt atât de sofisticate, încât cadrele medicale nu știu să le folosească, astfel că aparatele se prăfuiesc prin depozite ori subsoluri. Directorul spitalului raional Florești, Valeriu Nichiforciuc spune că în instituția pe care o gestionează este un surplus de dispozitive medicale, perfect funcționabile. „Noi suntem asigurați cu dispozitive medicale la 125%. Lucrăm cu o firmă care ne aduce din Olanda aparate performante. Avem foarte multe, și în general, suntem într-o situație probabil unică și privilegiată. La noi vin și alți pacienți din alte centre să se trateze. Avem însă doar o persoană care le repară și gestionează cu dispozitivele medicale. Nu este un bioinginer, ci un inginer electronic”, a declarat pentru Sănătate INFO Valeriu Nichiforciuc.
La rândul său, directorul Spitalului raional Orhei, Elena Palanciuc spune că un singur bioinginer într-un spital e prea puțin pentru a avea un management eficient al dispozitivelor medicale. Chiar dacă li se oferă salarii foarte bune aceștia preferă să lucreze în instituții medicale private ori în companiile care oferă servicii de mentenanță și servicii de reparație a dispozitivelor medicale.
„În spitalul nostru este un bioinginer pe care l-am angajat acum doi ani. El mai este ajutat de persoane care nu au studii superioare, este vorba de specialiști în tehnologii informaționale, electricieni, etc. Un specialist este însă prea puțin. Au fost la noi pentru stagiul practic doi studenți bioingineri de la UTM, dar cu părere de rău după absolvire nu s-au mai întors”, a precizat directorul Spitalului de la Orhei.
Elena Palanciuc spune că specialiștii nu sunt motivați să lucreze într-o instituție medicală din provincie nici măcar pentru un salariu bunicel.
„Salariul unui bioinginer este aproape de cel al unui vicedirector medical. Asta înseamnă în jur de 9.000 de lei. Problema este că ei merg în instituțiile sau la întreprinderile care oferă servicii de reparații și mentenanță, probabil pentru că li se dau salarii mai bune. Noi în instituție avem 420 de dispozitive medicale, iar din ele 32 nu funcționează. Le-a trecut perioada de utilizare. Sunt dispozitive din 1989-1990 și mai vechi, iar pentru că nu avem altele în loc le renovăm și lucrăm cu ele”, a adăugat Elena Palanciuc.
Managerul mai spune că are în spital dispozitive dăruite de japonezi încă prin anii ’90. Acestea nu mai sunt funcționale, pentru ele nu se mai produc piese de schimb și nici nu prea se găsesc specialiști care să le reparare.
„Problema lipsei dispozitivelor medicale este probabil mai mare decât cea a lipsei cadrelor, iar procurarea lor este foarte anevoioasă”, a conchis Elena Palanciuc.
Registrul de Stat al dispozitivelor medicale numără acum peste 7.500 de unități, iar gradul de uzură al acestora este înalt, atât în instituțiile raionale, cât și în cele republicane. Peste 37% dintre ele au mai mult de zece ani de exploatare, nu sunt funcționale sau au nevoie de reparații costisitoare. Restul au și câte 40 de ani de exploatare.
Cornel Pâslaru este bioinginer la Institutul Mamei și Copilului. El crede că lipsa unui specialist pentru managementul dispozitivelor medicale este o problemă gravă. Un manager bun al dispozitivelor medicale trebuie în primul rând să termine o facultate de bioinginerie și să aibă cunoștințe tehnice bune pentru a putea face față responsabilităților și multiplelor solicitări.
„Responsabilitățile unui bioinginer într-o instituție este mentenanța dispozitivelor medicale zi de zi, planificarea de consumabile și piese de schimb, planificarea instruirilor utilizării dispozitivelor medicale, etc. Dacă nu există personal de întreținere a echipamentelor, e clar că acestea se utilizează așa cum se utilizează. Spre exemplu la Institutul Mamei și Copilului, lunar avem 500 de chemări. Departamentul nostru este creat din anul 2010, și deja activează în el 14 angajați, însă nu toți sunt bioingineri, sunt și electromecanici și ingineri metrologi și ingineri cu specializări mai înguste”, a declarat Cornel Pâslaru.
El spune că medicii știu cum să utilizeze dispozitivele medicale, dar nu în proporție de sută la sută. În medie ar fi cam între 15 și 30 de procente, în funcție de cât e de sofisticat dispozitivul.
„De aceea și sunt bioinginerii care trebuie să le explice suplimentar cum se utilizează dispozitivele și ce funcții mai are, așa încât acesta să fie folosit la capacitate maximă”, a menționat Cornel Pâslaru.
La capitolul instruire în „Ingineria sistemelor medicale” Moldova a început să progreseze abia în ultimii ani. Specialitatea a fost introdusă în premieră la Universitatea Tehnică, în 2006, la inițiativa Ministerului Sănătății și Protecției Sociale de atunci. Până acum, facultatea au absolvit-o 150 de specialiști.
Șeful catedrei Microelectronică și Inginerie Biomedicală de la UTM, Victor Șontea spune că este o criză foarte mare de bioingineri pe piața din Moldova și că potrivit estimărilor, în următorii 5-7 ani se va simți necesitatea altor 800-1.000 de specialiști. Nu doar în spitale specialiștii sunt insuficienți, dar și în cele peste 100 de firme din Moldova care importă dispozitive medicale. Profesorul mai spune că deseori vinovați de defectarea dispozitivelor medicale sunt utilizatorii, mai ales când aceștia nu sunt instruiți.
„În acest an am avut 24 de absolvenți și toți s-au angajat. Majoritatea, în Chișinău, în instituții medicale, în firme private, sunt și în raioane. Avem un specialist la Soroca. Din păcate în raioane avem doar unități. Ca să avem mai mulți specialiști, trebuie ca Guvernul să aloce locuri mai multe la buget. Noi acoperim locurile 100% bugetare și mai sunt și la contract. Problema este că absolvenții de licee nu prea cunosc ce reprezintă această profesie și respectiv nu aplică. Eu acum am pe masă încă 30-40 de instituții care au nevoie de bioingineri, dar luând în considerare că la 200 de dispozitive trebuie să revină câte un bioinginer, oricum sunt insuficienți”, a precizat Victor Șontea.
Amintim că, instituțiile medicale din Moldova ar urma, în premieră, să fie conectate la un soft ca va face managmentul dispozitivelor medicale în format electronic. Acesta ar urma să contribuie la gestionarea eficientă a dispozitivele medicale, inclusiv în procesul de planificare și procurare a dispozitivelor medicale, să reacționeze ca un sistem de alertă în cazul apariției unor probleme tehnice sau tehnologice, totodată să permită interacțiunea cu sisteme contabile pentru sincronizarea datelor financiare în scopul evitării dublării informației, etc. Responsabil de implementarea sistemului informațional va fi Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.
█ Articole relaționate: