Autor: Sabina Rebeja
Un grup de cercetători în domeniul medicinei de la Academia de Științe încearcă acum, cu bani puțini, să construiască un ficat artificial care să poată fi transplantat bolnavilor cu insuficiență renală. Deocamdată, studiile se fac pe șobolani.
Echipa de savanți și-a propus să facă acest lucru după ce au constatat că în Moldova practic lipsesc donatorii de ficat, iar bolnavii care au nevoie de organe noi sunt nevoiți să aștepte ani la rând sau și mai grav, să decedeze. Proiectul este realizat de echipa profesorului Viorel Nacu și colegii lor din laboratorul „Inginerie Tisulară și Culturi Tisulare” de la Universitatea de Medicină „N.Testemițeanu”. Cercetarea presupune, la modul practic, restabilirea țesuturilor hepatice prin ingineria tisulară. Dacă e să traducem într-un limbaj mai accesibil, este vorba despre încercarea de a obține un ficat artificial, dar cu structuri echivalente ficatului natural. Cercetarea se face acum pe șobolani. Se ia ficatul acestora, se depopulează de celule, iar ulterior organul este recelularizat.
„Se ia un ficat care nu este bun pentru transplant. Din el se înlătură toate celulele, așa încât ficatul rămâne doar cu construcția lui, țesutul fibros, vasele sangvine etc. dar fără celule. Această procedură se numește decelularizare. Apoi se iau celulele pacientului, de exemplu, din măduva osoasă, le transformăm în hepatocite și le transplantăm în ficatul bolnav. Celulele se prind în „carcasa” ficatului cu celulele recipientului care o să fie, după care are loc transplantarea. Ficatul le acceptă, deoarece are deja o structură fibroasă de colagen care nu respinge, și organismul o va recunoaște ca celula sa”, explică șeful de laborator, Viorel Nacu.
Dacă proiectul se va încheia cu succes, spune profesorul, tehnica va fi aplicată și pe ficatul uman. Acest lucru va salva viețile oamenilor care au nevoie de un transplant de ficat în Moldova, dar și în întreaga lume.
Cercetătorii au efectuat depopularea unui ficat de șobolan anul trecut. Anul acesta au trecut la etapa cea mai importantă - recelularizarea. Structura ficatului, obținută anul trecut, urmează a fi populată cu celulele de la alt șobolan. După aceasta ficatul va fi transplantat unei alte rozătoare.
„Acest proces are mai multe etape, deoarece ea trebuie pe de o parte efectuată rapid, iar metoda să fie destul de „blândă”. Asta, pentru a nu distruge structurile foarte fine ale ficatului. Ulterior ele tot trebuie păstrate și recelularizate exact la fel, nedistrugând celulele acestea. Transplantul trebuie efectuat în condiții sterile și apoi recelularizarea se face în incubator sau ar fi bine să fie așa numitele bioreactoare. Noi nu le avem. Ele redau niște condiții asemănătoare cu cele care se întâlnesc în organismul viu” a adăugat Viorel Nacu.
█ Inovația care ar putea combate infecțiile spitalicești
Riscul ca ficatul să fie respins există doar în cazul în care acesta nu a fost decelularizat sută la sută. Dacă ficatul nu este decelularizat complet și organismul îl respinge, animalele pur și simplu mor.
Viorel Nacu recunoaște că drumul este lung până a se ajunge la un rezultat palpabil și pentru om. Cantitatea de celule necesară pentru recelularizarea unui ficat de om este mult mai mare și tehnica de a efectua acest lucru va fi posibilă doar pe viitor. Într-un final, acest lucru ar permite obținerea unui număr suficient de organe pentru toți bolnavii care au nevoie de transplant hepatic.
În laborator lucrează acum în jur de 10 oameni, fiecare cu rolul său. Majoritatea sunt tineri specialiști care au terminat de curând studiile. De exemplu, Constantin Paladi, este laborant și face parte din echipă de doar două săptămâni. El ne-a spus că deja a reușit să se familiarizeze cu particularitățile muncii de cercetător.
Constantin nu are o funcție anume, el învață de la toți. Ca să-și desfășoare activitatea de cercetător, trebuie să acumuleze cel puțin 2-3 ani de experiență.
Vitalie Cobzac, este cercetător științific și se ocupă cu cu prelevarea condrocitelor specifice cartilajului articular, obținerea matricelor din colagen, izolarea și creșterea spongiilor din cartilaje, etc.
Vitalie spune că pe lângă proiectul propriu-zis, ceea ce a reușit să învețe până acum este munca în echipă, iar rezultatul final pe care și-au propus să-l obțină trebuie să fie unul pozitiv. „Am învățat că dacă muncești obții rezultate, iar scopul final ne motivează să mergem mai departe” ne-a spus Vitalie Cobzac.
█ Metodă revoluționară pentru tratamentul cancerului, descoperită cu ajutorul unui moldovean
L-am întrebat și pe directorul Agenției de Transplant din Moldova, Igor Codreanu, ce crede despre intenția cercetătorilor moldoveni de a crea un ficat artificial pentru transplantul hepatic. S-a arătat sceptic, dar în același timp ne-a spus că dacă le va reuși, atunci ar rezolva o problemă nu doar pentru domeniul transplantului în Moldova, ci în întreaga lume.
„Unde ați văzut la noi în Moldova să reușească astfel de proiecte? Lucrează lumea cu miliarde de euro și nu le reușește, dar să reușească la noi cu un buget de câteva mii de lei. Dacă proiectul totuși ar reuși, ar aduce un beneficiu sănătății mondiale, și în Moldova bineînțeles. Probabil și premiul Nobel i se va da echipei dacă va reuși”, a spus Igor Codreanu.
Proiectul „Restabilirea țesuturilor hepatice prin ingineria tisulară” a demarat în 2015 și va dura 4 ani. Acesta este finanțat de Guvernul Moldovei prin intermediul Academiei de Științe, având un buget de aproximativ 500.000 de lei pe an. Banii nu sunt însă suficienți pentru a duce proiectul a bun sfârșit. Ei ajung doar pentru salarizarea cercetătorilor. „Am încercat să obținem finanțări din exterior dar nu am avut succes. Am avut și niște proiecte înaintate acum 3 ani dar nu au trecut. Evident că acești bani nu sunt suficienți, ceea ce ni se oferă din bugetul de stat ajunge doar pentru salarizare, dacă nu ar fi cofinanțarea nu am avea posibilitatea să cumpărăm ceva consumabile sau reactive. Dacă nu ar fi cofinanțarea nu am obține nici un rezultat.” a specificat Viorel Nacu.
În anul 2016, în Moldova au fost efectuate opt transplanturi hepatice, de două ori mai mult decât anul trecut, alte 79 de persoane sunt în lista de așteptare.
La nivel mondial, cu reușite și cercetărilor similare se pot lăuda oamenii de știință americani. În 2010, aceștia au construit pentru prima dată un mini-ficat în eprubetă. Organul, modificat genetic, a fost obținut în laborator pornind de la o structura animală de bază, ulterior „umpluta” cu celule hepatice și vasculare, adică recelularizat. Descoperirea însă nu a fost aplicată și pe oameni.
█ Articole relaționate: