Autor
Elena Cioina/Sabina Rebeja
Sistemul de Sănătate are încă o structură nouă. Este vorba de Centrul de achiziții publice în sănătate care se va ocupa centralizat de procurarea medicamentelor și dispozitivelor medicale pentru spitalele și centrele de sănătate din țară. Regulamentul privind crearea acestuia a intrat în vigoare, iar odată cu crearea lui autoritățile speră să evite alte crize de medicamente în instituțiile medicale din țară, să îmbunătățească managementul în domeniul planificării, achiziționării și distribuirii de către stat a preparatelor farmaceutice. Astfel, de-acum încolo toate instituțiile medicale publice din țară vor trebui să semneze cu acest Centru contracte privind cantitățile și volumele de medicamente și dispozitive necesare și care urmează să fie achiziționate.
Potrivit documentului, Centrul de achiziții publice centralizate în sănătate va fi o instituție autonomă și va avea 18 angajați. În atribuțiile acestuia va intra coordonarea procedurii de planificare și desfășurare a procesului de achiziții publice pentru medicamentele care se procură din banii publici.
De asemenea, achizițiile de dispozitive medicale și alte produse de uz medical, recepționarea și prelucrarea din timp a informației de la instituțiile medico-sanitare publice privind necesitățile acestora. Centrul va semna contracte cu furnizorii de medicamente și dispozitive medicale și va monitoriza executarea acestora.
Instituția va percepe și taxe din valoarea contractelor semnate. Cu cât vor fi mai mari, cu atât procentul va fi mai mic. De exemplu, pentru un contract cu valoarea între 10 și 30 de mii de lei, compania care va câștiga licitația va trebui să plătească, anual, o taxă de 600 de lei. Pentru un contract de la 30 de mii la 50 de mii de lei, câștigătorii licitațiilor vor plăti anual 1.800 de lei. De la 50 de mii la 100 de mii de lei, taxa pentru companiile câștigătoare va fi de 3.000 de lei, iar pentru contractele de la un milion la 50 de milioane de lei se vor percepe taxe anuale între 30 și 36 de mii de lei.
De asemenea, contractele vor înceta în următoarele condiții: a) prin ajungere la termen; b) cu anticipația, prin acordul părţilor; c) în caz de neexecutare sau executare necorespunzătoare a clauzelor contractului sau ale contractului de achiziții publice semnat de către prestator.
Regulamentul mai prevede și sancțiuni pentru livrarea întârziată a bunurilor contractate. Amenda este de un procent, pentru fiecare zi de întârziere, din suma bunurilor nelivrate, dar aceasta nu va depăși 50% din valoarea totală a mărfii nelivrate.
De asemenea, pentru transferul cu întârziere a mijloacelor financiare către Centru, beneficiarul poartă răspundere materială „în valoare de 0,1% din suma bunurilor neachitate pentru fiecare zi de întârziere, dar nu mai mult de 5% din suma totală a bunurilor neachitate”. Se vor aplica amenzi și „pentru achitarea cu întârziere a mijloacelor financiare către vânzător, Centrul poartă răspundere materială în valoare de 0,1% din suma Bunurilor neachitate pentru fiecare zi de întârziere, dar nu mai mult de 5% din suma totală a bunurilor neachitate”, mai scrie în regulament.
Totodată, părțile sunt scutite de răspundere pentru neîndeplinirea condițiilor contractuale, parțial sau integral, în cazuri de forță majoră, precum războaie, calamităţi naturale, incendii, inundaţii, cutremure de pământ, precum şi alte circumstanţe care nu depind de voinţa părţilor. Totuși, partea care invocă clauza de forță majoră este obligată să informeze imediat, dar nu mai târziu de 10 zile, celelalte părți despre survenirea circumstanţelor de forţă majoră.
Anterior, Centrul Național Anticorupție a recomandat Ministerului Sănătății revizuirea proiectului, pe motiv că acesta ar conține mai multe „lacune și disfuncționalități instituționale ce vor determina sub-performanța proceselor desfășurate de Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate”. Printre punctele propuse pentru excludere, conform expertizei CNA, se numără încasarea de către Centru a unui comision în mărime de 0,5% din valoarea contractelor încheiate de către spitale, care, de altfel sunt finanțate din contul surselor bugetare. Ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan, a declarat ulterior, în cadrul ședinței de Guvern, că autoritatea a ținut cont de toate recomandările și obiecțiile CNA.
Amintim că în 2015 spitalele din Moldova s-au confruntat cu o criză de medicamente și produse parafarmaceutice, după ce furnizorii au refuzat să le mai livreze din cauza deprecierii leului față de euro și dolar.
Totodată, părțile sunt scutite de răspundere pentru neîndeplinirea condițiilor contractuale, parțial sau integral, în cazuri de forță majoră, precum războaie, calamităţi naturale, incendii, inundaţii, cutremure de pământ, precum şi alte circumstanţe care nu depind de voinţa părţilor. Totuși, partea care invocă clauza de forță majoră este obligată să informeze imediat, dar nu mai târziu de 10 zile, celelalte părți despre survenirea circumstanţelor de forţă majoră.
Anterior, Centrul Național Anticorupție a recomandat Ministerului Sănătății revizuirea proiectului, pe motiv că acesta ar conține mai multe „lacune și disfuncționalități instituționale ce vor determina sub-performanța proceselor desfășurate de Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate”. Printre punctele propuse pentru excludere, conform expertizei CNA, se numără încasarea de către Centru a unui comision în mărime de 0,5% din valoarea contractelor încheiate de către spitale, care, de altfel sunt finanțate din contul surselor bugetare. Ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan, a declarat ulterior, în cadrul ședinței de Guvern, că autoritatea a ținut cont de toate recomandările și obiecțiile CNA.
Amintim că în 2015 spitalele din Moldova s-au confruntat cu o criză de medicamente și produse parafarmaceutice, după ce furnizorii au refuzat să le mai livreze din cauza deprecierii leului față de euro și dolar.
█ Articole relaționate:
Companii farmaceutice formate peste noapte pot participa la licitații publice