Autor: Sabina Rebeja
Activişti din diferite regiuni ale țării țară, dar și membri ai Uniunii pentru prevenirea HIV şi Reducerea Riscurilor, au manifestat astăzi în curtea Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și au cerut susţinere financiară din partea instituției pentru programele de reducere a riscurilor de îmbolnăvire cu HIV, tuberculoză și hepatită.
Participanții au organizat o expoziție de fotografii, în care au arătat istoriile de viață ale persoanelor care au beneficiat de serviciile programelor de reducere a riscurilor (schimb de seringi, tratament de substituție cu metadonă, servicii de consiliere medicală, psihologică, juridică, etc).Prin acest manifest oamenii au dorit să atragă atenția autorităților asupra necesității preluării finanțării programelor de reducere a riscurilor din Fondul de profilaxie al CNAM.
Potrivit organizatorilor, Compania Națională de Asigurări în Medicină urma să finanțeze începând cu 2016, două programe de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile. Deocamdată însă nu a fost lansat nici măcar concursul de selectare a celor două programe pentru finanțare, chiar dacă Ministerul Sănătății le-a declarat drept prioritate în protejarea sănătății publice.
Dialogul dintre reprezentanții Uniunii pentru Prevenirea HIV și reprezentanții Companiei Naționale de Asigurări în Medicină s-a desfășurat cu ușile închise. Directorul UORN, Ala Iațco a declarat că singurul compromis la care s-a ajuns este inițierea unui dialog mai consistent al Uniunii cu CNAM ce vizează finanțarea celor două programe, iar de astăzi până la începutul săptămânii viitoare urmează ca instituția publică să analizeze situația pentru a lua o decizie privind acțiunile viitoare. Ulterior vor reveni la dialog.
„Nu ni s-a oferit o asigurare că până la sfârșitul anului programele vor fi finanțate. Avem doar asigurarea că încercăm să analizăm și vedem ce putem face. Au motivat nefinanțarea prin revederea priorităților pentru fondul de profilaxie. Acesta este motivul, probabil, că a fost tergiversată finanțarea nu doar a proiectelor respective, dar în general finanțarea din fondul de profilaxie. Bine, dar asta nu e o scuză în situația în care țara arde, în sens că situația în domeniul HIV, consum de droguri, hepatitele virale este absolut gravă. Asta nu este o scuză să îți permiți un an de zile să tergiversezi subvenționarea. Noi ne bazăm pe finanțarea din fondul de profilaxie, nu din alte surse”, a declarat Ala Iațco.
Suma necesară pentru finanțarea programelor este de două milioane de lei, doar că aceasta poate varia și depinde de programele selectate. Potrivit Alei Iațco, prevenirea infecțiilor ar reduce din cheltuielile pentru tratamentul acestor maladii, iar în consecință oamenii vor suferi mai puțin.
„Suma necesară pentru finanțarea programelor depinde de proiectele care se vor depune, organizațiile care vor aplica. În unele localități proiectele sunt mai mari, în altele mai mici, suma poate varia. Beneficiarul de aceste programe depinde de localitățile unde se vor implementa. De exemplu, în Bălți și Chișinău sunt mai mulți beneficiari. În Bălți sunt peste 2000 de persoane, în Chișinău peste patru mii de persoane care beneficiază de acest program. CNAM-ul ar trebui să anunțe un concurs deschis la care să vină asociațiile obștești, cum ar fi cele pe care le reprezentăm noi, cu aplicații, cu proiecte pe care le aprobă sau nu le aprobă”, a conchis Ala Iațco.
Reprezentanții Companiei Naționale de Asigurări în Medicină au refuzat să ofere vreo declarație. Nici măcar nu au ieșit să discute cu manifestanții.
Foști consumatori de droguri, care acum sunt activiști ai organizațiilor neguvernamentale ce promovează programele de reducere a riscurilor de îmbolnăvire și prevenire a maladiilor transmisibile, spun că finanțarea este vitală în acest caz. Dacă nu va exista susținere financiară, va dispărea și consilierea specializată din partea ONG-urilor specializate. Acest lucru va înrăutăți situația privind infecția cu HIV, tuberculoză și hepatită la nivel național.
„Am venit să spun CNAM-ului povestea mea și cum lucrează reducerea riscurilor în țara noastră. Eu am consumat droguri timp de 13 ani, iar asta a avut drept consecință problemele în familie, cu soția, cu mama, cu societatea. Acest program m-a ajutat să lupt cu această problemă și să primesc acel ajutor de care am nevoie. Vreau să transmit CNAM-ului că ar trebui să întreprindă niște pași și acțiuni concrete de finanțare a programelor de reducere a riscurilor, deoarece acum aceste programe existente la noi în țară au salvat multe vieți, au salvat oameni care ar fi putut muri” a declarat Serghei, un fost consumator de droguri.
Svetlana este din Tiraspol și a început să consume droguri de la 16 ani. Acum are 33 și a învins dependența datorită unui program de reducere a riscurilor.
„Eu am trecut prin asta și știu că programele de reducere a riscurilor, într-adevăr lucrează și eu vreau să-i ajut pe cei care se află în aceiași situație în care am fost eu acum câțiva ani. M-am adresat unui astfel de program după ce am fost lipsită de drepturile părintești. Mi-au luat copii, motivându-mi că sunt consumatoare de droguri și nu-i voi putea educa. Acest program m-a ajutat să lupt cu dependența, m-a ajutat să-mi întorc copii. Acum singură lucrez în acest program” a spus Svetlana.
█ Guvernul și-a asumat răspunderea. Bugetul pentru sănătate a fost redus
La eveniment au participat reprezentanții din 10 organizații neguvernamentale partenere, care aplică programele de reducere a riscurilor în șapte raioane din țară.
Amintim că Republica Moldova se pregătește să preia din 2018 finanțarea programelor de reducere a riscurilor și prevenire a maladiilor transmisibile, printre acestea infecția HIV și tuberculoza. Aceasta se va întâmpla din cauză că Fondul Global de combatere SIDA, TB și Malariei a anunțat că își va retrage o parte substanțială din fonduri din regiunea de est a Europei, inclusiv din Moldova.
Totodată, Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020 stabilește că finanțarea se va efectua din contul şi în limitele mijloacelor bugetului public naţional, precum şi din alte surse conform legislaţiei. Autorităţile publice centrale sunt responsabile de elaborarea planurilor de acțiuni privind implementarea prevederilor Programului.
█ Articole relaționate:
Vom plăti mai mult pentru polița medicală