Autor: Irina Papuc

Venirea lui în fruntea Agenției Medicamentului a fost o surpriză. Este din mediul de afaceri, mai exact din domeniul petrolier. Recunoaște că a fost rugat de către fostul premier, Vlad Filat, să facă ordine în această instituție. Deși pare greu de crezut, dar a lăsat cea mai profitabilă afacere din lume pentru o instituție bugetară, pentru că orice activitate nouă pentru el este, în primul rând, incitantă. Chiar și așa, încă nu s-a obișnuit cu salariul de bugetar. Citiți un interviu cu directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Alexandru Coman.

Sănătate INFO: Domnule Coman, cine și când v-a propus să veniți la Agenția Medicamentului? Numirea dumneavoastră într-o instituție bugetară a fost o surpriză, mai ales că veniți din domeniul petrolier?

Alexandru Coman: Gestiunea unei instituții se face după niște reguli generale. Indiferent de profilul acesteia, regulile de management sunt universale. Sigur că până a veni aici nici n-am visat la treaba asta. De fapt, aș zice că nici nu mi-am dorit. Dar am răspuns la îndemnul prim-ministrului de atunci Vlad Filat. Am acceptat cu condiția ca să fac treabă bună.

Cum v-ați decis să treceți din afaceri la o instituție de stat?

Păi, mi-am propus să încerc, să văd și eu ce înseamnă asta, să înțeleg care sunt provocările. Pentru că a fost, în primul rând, o provocare pentru mine. Având experiența de aici am înțeles că pot să reușesc și în domeniul public.

Cât timp ați activat în domeniul afacerilor?

Eu sunt, de fapt, de pregătire medic. Am lucrat zece ani buni ca și anesteziolog-reanimatolog. Ulterior m-am apucat de afaceri și am activat până la sfârșitul anului 2011.

Cum a fost să fii medic acum 20 de ani în Republica Moldova?

Mă consideram și eram considerat un medic bun. Dar am fost și continuu să fiu un aventurier. Nu mi-e teamă de provocări noi, de aceea repede accept să-mi schimb activitatea.

Cum s-a produs această rupere de la medicină la afaceri?

Orice activitate nouă este intrigantă, incitantă chiar. Sunt obișnuit să fac start-upuri. Câteodată mă apucă nostalgia, dar acum n-aș vrea să mă întorc la acest tip ce activitate.

Ce v-a determinat să abandonați activitatea clinică?

Nu-mi amintesc care a fost motivul principal, dar cred că marile schimbări care au avut loc prin anii 90. Se schimba societatea, se trecea de la o orânduire la alta. Toate luate împreună m-au determinat să plec din medicină.

Ați luat mită de la pacienți?

Pe atunci, un coniac de trei de trei stele era nivelul maxim de mită care se dădea. Și apoi specialitatea mea nu implica o relație directă cu pacientul.

Cum v-au primit colegii de la Agenție când ați venit?

Li s-a părut stranie apariția mea. Sigur că m-au întâmpinat cu suspiciune. Probabil a fost din cauza faptului că pe parcursul ultimilor ani s-au perindat pe la Agenție mai mulți șefi. O mare parte din ei sunt oameni respectați, dar n-au reușit să-și promoveze ideile. Sigur că atunci când am început să reformez instituția li s-a părut că sunt încă unul care vine cu idei grandioase și inovatoare, dar care nu va reuși nimic până la urmă. Iată însă că se întâmplă lucruri frumoase aici.

În ce stare ați găsit Agenția?

Propun să nu discutăm despre ceea ce se întâmpla anterior aici. Nu vreau să dau vina pe cineva. Încercăm să schimbăm lucrurile. În primul rând să excludem subiectivismul, care poate genera acte de corupție.

Deci, în Agenție nu există acte de corupție, ci doar subiectivism?

Exact, doar subiectivism.

Am vrea să vă credem. Care au fost primele acțiuni pe care le-ați întreprins în calitate de director?

Totul începe de la evaluarea situației. Ulterior, am elaborat un set de măsuri menite să reformeze sistemul. Eu n-am făcut revoluție, ci evoluție. Revoluția într-o instituție atât de importantă pentru societate se exclude. Ca să nu blochezi activitatea ei trebuie să manevrezi foarte atent, pentru ca în final să reușești să o îndrepți spre cursul corect.

Ați reușit să vă obișnuiți cu salariul de bugetar?

Nicidecum. Depunem acum toate eforturile pentru ca să schimbăm statutul agenției. Îmi doresc să am, atât eu, cât și colegii mei, un salariu corespunzător calității muncii depuse.

Ce urmează să se schimbe mai exact?

Vorbesc despre trecerea la autogestiune financiară. Pentru ca să reușești să faci un lucru bun ai nevoie de angajați buni. Pe piața muncii, calitatea se racordează la bani. Noi suntem defavorizați la acest capitol în comparație cu mediul privat. Un farmacist proaspăt angajat primește un salariu brut de  3.500 de lei, pe când un farmacist la privați este remunerat cu cel puțin 5.000 de lei net. Și atunci, cum poți să menții aici un angajat de calitate, dacă el are alternative? Noi avem mari rotații de cadre, există zone cu o lipsă cronică de angajați. Acum am început să ne ocupăm și de dispozitivele medicale. Suntem în criză totală de angajați. Din 20 de oameni necesari în acest departament, avem numai cinci. 

De câte persoane ați mai avea nevoie la Agenție?

Suntem acum 123, însă ar fi trebuit să fim 170. Nu reușim să atingem această cifră, deoarece unii se angajează, alții pleacă. Dacă pentru chimiști piața de angajări este foarte îngustă și ei vin la noi, deoarece nu au alternative, atunci la farmaciști, medici e mai complicat. Ei pleacă la privați.

Pe când planificați să înaintați această propunere Ministerului Sănătății?

De fapt, trecerea la autogestiune este o mică parte din întregul proces de reformare pe care ni-l propunem să-l înfăptuim. Ne dorim o lege nouă, care să reglementeze tot ce ține de gestiunea în domeniul medicamentului. Noi avem două legi fundamentale după care ne conducem, există mai multe hotărâri de Guvern, dar clauza lor este depășită. Avem deja acordul pentru crearea unui grup de lucru care se va ocupa de elaborarea noii legi. Vom avea suportul experților de la Biroul de Coordonare al OMS în Moldova, de la Centrul PAS și desigur de la Ministerul Sănătății.

Este piața medicamentelor din Republica Moldova una profitabilă? Vă întreb deoarece cu fiecare an se mărește numărul medicamentelor înregistrate în țară?

Nicio activitate economică nu poate exista fără profit. Nu poți să impui pe cineva din mediul privat să facă ceva gratuit, decât în cazul în care statul își asumă obligația de a-i asigura pe oameni cu de toate, ceea ce nu poate fi real în condițiile actuale la noi în țară. Și apoi, piața Republicii Moldova, în comparație cu alte state, este foarte mică și este mai puțin interesantă. Acest lucru este confirmat de numărul total de medicamente înregistrate înregistrate în țară- puțin peste 6.000, dintre care sunt importate și plasate pe piață cam 2/3. În Ucraina, cifra ajunge la 14.000 de medicamente, peste 8.000 sunt în România și circa 40.000 în Germania. Noi avem 3,5 milioane de oameni și aproape toți din ei sunt cu venituri reduse. Putem face un calcul simplu pentru a vedea care este consumul de medicamente per capita. Anul trecut s-au importat produse farmaceutice în valoare de 1,9 miliarde de lei. Plus producția autohtonă ar fi cam 200 de milioane de lei, acesta este consumul de medicamente în Republica Moldova. Haideți să împărțim suma aceasta la numărul total de locuitori. Să vedeam ce va ieși. Iată - 50 de dolari pe cap de locuitor, pe când în țările dezvoltate cifra aceasta ajunge la 500.

Acest lucru nu înseamnă neapărat că se consumă medicamente puține, ci preponderent ieftine, pentru afecțiuni minore…

Se consumă și puține și ieftine. Calitatea medicamentelor de la noi e similară cu cea din Europa, doar că sunt mai ieftine.

Care-o fi raționamentul să aduci într-o piață mică medicamente ieftine?

Statul le-a creat agenților economici condiții să facă profit, prin anumite reglementări. Prima este Hotărârea Guvernului numărul 603, din anul 1998, prin care se aprobă modul de formare a prețului la medicamente. Prin mecanismul respectiv s-a stabilit că la prețul de producător, care are o formulă specifică de calcul se permite adaosul a 15 procente pentru depozite și maxim 25 procente pentru farmacii, inclusiv cheltuielile de operare.

Într-un raport recent al Curții de Conturi se spune că unii importatorii de medicamente indică în vamă prețuri cu 300 de procente mai mari decât prețul de producător?

Raportorii au făcut un calcul eronat. Ei au comparat două prețuri incomparabile. Ei au făcut confuzie dintre prețul de producător și cu cel de fabrică. Calculul prețului de producător se face printr-o metodă specifică. Se ia prețul mediu din trei țări de referință, unde prețul medicamentului respectiv este cel mai ieftin. Aceste prețuri sunt oficiale și sunt plasate pe paginile oficiale ale Agențiilor din statele respective. Ei nu au înțeles ce trebuie să compare și nici măcar nu au solicitat ajutorul nostru pe durata elaborării raportului.

Ați declarat acum câteva luni că în Republica Moldova nu au fost depistate medicamente contrafăcute deja de zece ani. Asta înseamnă că ele nu există?

Nu cred. Este foarte complicat să depistezi produse contrafăcute, deoarece noi verificăm tot fluxul de medicamente introduse în țară în mod legal, iar cele contrafăcute nu se vând în farmacii. Ca să fortificăm și segmentul respectiv am cumpărat utilaj de laborator care ne va permite, chiar din luna viitoare, să facem un screening pentru a depista o eventuală contrafacere.

Sunteți sigur că nu se vând în farmacii?

Vedeți, nicio agenție din lume nu va reuși să lupte cu corupția și contrafacerea fără ajutorul societății civile sau a altor organe de control. Totodată, procedurile de inspecție sunt foarte bine reglementate. Ca să mergem într-o farmacie să efectuăm un control ar trebui să-i preîntâmpinăm cu cinci zile înainte. Putem face controale inopinate numai în urma unor semnale de la cetățeni. Avem constrângeri legale, după cum vedeți.

Ar trebui schimbat cadrul legal atunci?

Nu cred, pentru că nu excede cadrului legal european. Poate ar trebui de revăzut metodele de control. La Inspectoratul Farmaceutic din România muncesc doar  două persoane. Noi avem 1.000 de farmacii și 12 angajați care efectuează zilnic sau peste o zi controale în toate farmaciile din țară. Acolo, societatea și-a asumat rolul de a sesiza organele de control, nu neapărat agenția. Agenția nu este paznic și nu poate sta acolo 24 de ore din zi, și mai ales când nu știi dacă persoana respectivă poate fi corumptibilă. Avem nevoie de suportul societății. Am plasat pe situl Agenției și o invitație pentru toată lumea ca să ne ajute la elucidarea neregulilor din farmacii.

Și este receptivă lumea?

Nu prea, mai mult cu critica. Pentru că societatea e prea antagonizată. Mass-media ne-a făcut vinovați, pe drept și pe nedrept de tot ce se întâmplă în lume. Credibilitatea față de instituția pe care o conduc este foarte redusă, dar noi apelăm la mass-media ca să ne ajute, să nu meargă contra noastră, pentru că noi suntem cei mai cointeresați ca lucrurile să meargă bine.

Producătorii autohtoni sunt speriați de regulile GMP, care urmează a fi implementate până în toamnă.

Este o invenție de-a lor. Se știa foarte bine că lucrăm pentru a implementa și la noi aceste standarde. Mai mult ca atât – se știa de ani buni despre inevitabilitatea introducerii acestor cerințe.

Câți producători credeți că vor rămâne pe piață după ce va expira termenul pe care îl au la dispoziție pentru a-și racorda activitățile de producere la standardele GMP?

Noi evaluăm și continuăm să evaluăm impactul acestor reglementări asupra agenților economici. E greu de spus câți vor reuși să se conformeze. Putem doar să prognozăm luând drept reper experiența din România și Ucraina. În România au rămas 24 din 140.Toți s-au reprofilat în producția de suplimente alimentare. În Ucraina este ceva mai bine, aproape 30 la sută nu au putut să se conformeze. Noi avem 27 de producători. Toți sunt foarte buni, dar mulți vor avea probleme la implementarea noilor standarde.  Oricum, noi vom selecta o parte din medicamente galenice și antiseptice, care ar urma să fie pasibile de la implementarea GMP, cu o derogare bine definită. Perioada urmează să fie stabilită.

Producătorii nu vor avea nicio perioadă de grație?

20 de ani au avut perioadă de grație. Toate țările au interzis producerea și importul medicamentelor fără certificat GMP. Republica Moldova nu poate rămâne statul unde se permite orice.

Ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, a declarat în cadrul unui interviu pentru Sănătate INFO că există mită în sistemul medical din Moldova, inclusiv la licitații publice, iar dumneavoastră spuneți că în Agenție nu este loc de plăți neoficiale. Pe cine să credem?

Nu există la nivelul Agenției Medicamentelor mită și nu poate exista. Procesul este absolut transparent în care sunt invitate și implicate persoane din organele de control.

Avem o lege a achizițiilor publice care a creat și creează controverse din cauza prevederilor ce țin de preț și anume faptul că trebuie acceptată cea mai ieftină ofertă. Nu este o clauză periculoasă, mai ales în domeniul farmaceutic?

Noi suntem puși într-o situație duplicitară. Un medicament trebuie să întrunească trei condiții - eficient, inofensiv și să fie la preț real. Noi veghem la buna cheltuială a banului public. Când avem semnale de la medici, de la comitetele farmacoterapeutice, iar ulterior este demonstrată ineficiența medicamentului, atunci acesta este retras. Este obligația instituției pe care o conduc.

Câte medicamente au fost retrase anul trecut de pe piață din cauza ineficienței?

Unul singur. Oxitocina.

Există o lege universală în afaceri?

Nu există așa ceva. Trebuie să ai perseverență, talent, noroc și sigur pregătirea necesară.

Cât timp veți mai rămâne la Agenție?

După ce o voi transforma într-o instituție model, voi decide dacă mai am motivația să rămân.

Cât de des apelează la medicamente Alexandru Coman?

Când m-am întors din afaceri în domeniul acesta am pățit ca și studentul de la medicină din anul III, care are simptomele tuturor bolilor pe care le învață. Dar mi-am revenit repede. Nu mai folosesc medicamente aproape deloc. Organismul meu are singur grijă de sine.

Care sunt planurile Agenției Medicamentului pentru următoarea perioadă?

Avem planuri mari. Am pus la punct sistemul de circulație a documentelor care ne va ajuta să scăpăm de tonele de hârtie din Agenție, muncim la implementarea standardelor ISO. În curând vom accede la organizații internaționale de tip PIC/S. Astfel vom avea posibilitatea să folosim informațiile deja existente în mai multe țări, în urma controalelor efectuate la producătorii de medicamente. Ne-ar trebui, cred tot atâta spațiu ca să enumerăm planurile noastre de viitor. Sper că vom discuta cu altă ocazie detalii și despre aceste planuri.

Domnule Coman, vă mulțumim pentru interviu