Autor: Elena Cioina
Spitalele din Moldova au devenit de trei ori mai sigure decât acum șase ani. Cele mai pregătite de orice fel de situații excepționale sunt instituțiile medicale raioanele, iar cele mai șubrede sunt două Spitale Republicane – cel de Psihiatrie și cel de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”. Concluziile sunt incluse într-un studiu privind indicele siguranței spitalelor, realizat în perioada lunilor aprilie-septembrie curent.
Aceasta este a doua cercetare, după cea din 2010, realizată de Biroul de Țară al OMS la solicitarea Ministerului Sănătății, pentru a afla cât de sigure sunt spitalele și dacă acestea pot face față diferitor situații excepționale. Experții au evaluat starea a 68 de spitale, dintre care 62 – publice, cinci spitale departamentale și un spital privat. Specialiștii au verificat siguranța structurală a instituțiilor, care se referă la rezistența clădirilor, cea nestructurală – care se referă la calitatea rețelelor inginerești și managementul urgențelor, care presupune cât de bine sunt instruite administrațiile și cadrele medicale să intervină în cazurile excepționale.
Specialiștii au constatat că în comparație cu acum șase ani, instituțiile medicale din țară au înregistrat progrese la toate trei categorii. Astfel, aproape 89 la sută din cele 62 de spitale publice au un grad înalt de siguranță în cazuri de urgențe sau dezastre și doar 11 procente – un grad mediu.
Din 35 de spitale raionale, 33 sau peste 94 la sută se plasează în grupa A, cu cel mai înalt grad de siguranță și doar două – în B, adică cu siguranță medie. După ele, cu grad înalt de siguranță sunt peste 82% dintre spitalele republicane și 80% - dintre cele municipale.
Cel mai sigur spital republican este Institutul de Cardiologie, iar cel mai nesigur – Spitalul de Psihiatrie. Acest lucru se explică prin faptul că ultimul, de exemplu, a fost construit cu mai bine de un secol în urmă.
Luate pe componente, experții atestă că cel mai bun indice (0.76 de puncte) este înregistrat la siguranța structurală a instituțiilor. Și aici există explicație. Oricât ar fi de straniu, dar, spun specialiștii, administrațiile publice locale au investit în reparația clădirilor.
Urmează indicele siguranței managementului urgențelor cu 0.73 de puncte și siguranța nestructurală (0.71).
Din 2010 și până acum au rămas neschimbați indicii Dispensarului Republican de Narcologie și Clinicii Vorniceni al Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiun”, al Spitalului Raional Basarabeasca și celui de la Telenești.
Creșterea nivelului siguranței structurale și nestructurale a spitalelor, scrie în studiu, se datorează în primul rând „scoaterii din uz a clădirilor vechi, executarea lucrărilor de reparație, fortificarea temeliilor, consolidarea și restaurarea pereților exteriori ai clădirilor cu termen lung de exploatare, reparația rețelelor inginerești , acoperișurilor, izolarea termică a pereților, etc.
Totuși, mai există lacune, se menționează în studiu. Unele instituții medicale au în continuare pereții șubrezi, cu găuri sau fisuri și fundamente prin care pătrunde umiditatea, precum și acoperișuri parțial deteriorate. De asemenea, în unele spitale 60% dintre rețele inginerești au nevoie de renovare, pentru că sunt vechi, lipsesc sursele alternative de asigurare cu energie electrică, apă potabilă, și agent termic, iar la capitolul managementul urgențelor există carențe în ceea ce privește funcționalitatea și operativitatea cu care acționează comisiile pentru situații excepționale și grupurile operative ale spitalelor, planurile de intervenție în cazul situațiilor excepționale sunt incomplete, iar exercițiile și antrenamentele de simulare a situațiilor de urgență sunt organizate sporadic, arată studiul.
█ Articole relaționate:
Bolnavi de nepăsare. Respectul față de pacienţi tinde să devină o boală incurabilă