Autor: Irina Papuc
Medicina din Moldova, în special ce-a de la periferii este un fel de ruletă rusească – poți salva, dar poți nenoroci un om. Și, în mare parte, nu este vina doctorilor, deoarece ei își asumă acest risc în fiecare zi, din cauza lipsei de tehnică medicală. Paradoxal este că doctorii își iau pe umerii lor pedeapsa și practic niciodată nu anunță administrația spitalului că utilajul instituției este prea învechit sau, mai grav, lipsește cu desăvârșire.
„Doctorii își asumă riscul în fiecare zi”
La spitalul din Edineț lipsesc multe – aprovizionare centralizată cu fluide medicale ( oxigen medical, vacuum, aer comprimat), dotări elementare pentru terapia intensivă. Într-o țară în care extrem de mulți oameni mor de accident cerebral, instituția nu dispune de un tomograf computerizat. Cum se descurcă doctorii de aici ? Greu de explicat.
„Pentru ca să diagnosticăm un pacient cu ictus, este nevoie obligatoriu de tomograf computerizat. Așa prevede și protocolul clinic național. Și oamenii din periferii au aceleași drepturi ca și cei de la Chișinău. Am depus diverse proiecte de finanțare, iar banii i-am investit acolo unde era nevoie stringentă”, spune vicedirectorul instituției, Aliona Rusanovschi. În lipsa tomografului, s-a găsit o soluție temporară – a fost contractată o firmă privată care are dotările necesare pentru efectuarea investigațiilor. Totuși, spune ea, uneori nu este de ajuns nici strictul necesar. La întrebarea ce fac doctorii dacă trebuie să salveze un om, dar n-au cu ce, ea ne spune. „Își asumă riscul. În fiecare zi”. Toată lumea din spital înțelege că mai mult nu este de unde, poate de aceea niciodată niciun doctor nu a anunțat administrația că refuză să acorde asistență medicală, din cauza riscurilor mari de malpraxis, ce poate fi provocat din lipsa de echipamente medicale.
Se tratează la Strășeni, cu analizele făcute la Chișinău
Și la spitalul din Strășeni are loc o situație cel puțin bizară – pacienții se tratează în spitalul acum raional, dar care ar uma să devină unul municipal, dacă e să ținem cont de reforma administrativă pornită de Guvern. Totuși, pentru că instituția nu are toate dotările necesare, pacienții din Strășeni vin la Chișinău. Directorul instituției înțelege problema.
„Noi am propus de nenumărate ori ca toate serviciile urgente să fie concentrate la Chișinău, iar noi să ne ocupăm doar de cazurile cronice. Oricât de dotat ar fi spitalul, nivelul calității asigurării medicale nu se compară cu cel de la Chișinău. Mai avem și niște ambulanțe, care sunt niște rable și îmi pare rău să o spun. Trebuie cât mai curând posibil să începem reforma spitalelor. Așa vom economisi și mai mulți bani”, spune directorul instituției, Alexandru Tuchilă.
În consecință, doctorii de la Strășeni nu-și asumă prea mari riscuri. Avantajul lor este unul teritorial – pentru orice urgență Chișinăul e aproape. Nici administrația acestui spital nu a înregisstrat vreo dată plângeri din partea doctorilor în ceea ce porivește dotarea tehnică.
Etica s-a respectat „și fără lege”
În Capitală, lucrurile par să stea mult mai bine. Nici aici însă doctorii nu concep să pună la administrație problema lipsei tehnici medicale.
„Noi nu refuzăm să acordăm asistență medicală pacienților. Dacă e vorba de chirurgie vasculară, atunci sunt cazuri foarte rare. Poate când nu poți face chirurgie deschisă la niște pacienți foarte gravi. Mai mult e vorba de anevrismul de aortă. La noi nu este posibil să faci tratamentul endovascular, adică minim-invaziv în acest caz. Astfel, pacientul este examinat de o comisie și ulterior redirecționat în țările unde se acordă acest gen de tratament, care, de obicei, este plătit de minister”, spune Aurel Țurcan, chirurg vascular la Spitalul Clinic Republican.
„Medicii au respectat întotdeauna deontologia medicală, chiar dacă nu am avut Coduri, stabilite prin lege. La nivel moral, au fost respectate întotdeauna”, conchide doctorul.
Menționăm că noul Cod Deontologic, care urmează să fie aprobat de Guvern, prevede expres faptul că doctorul poate renunța să acorde asistență medicală dacă tehnica nu-i permite să activeze în siguranță, atât pentru el, cât și pentru pacient.
Cât de bună este tehnica medicală din Moldova
La acest capitol cu siguranță nu există motive de mândrie – spitalele sunt nevoite să facă față unor maladii tot mai complexe cu echipamente depășite. Registrul de Stat al dispozitivelor medicale numără acum peste 7.500 de unități, iar gradul de uzură al acestora este înalt, atât în instituțiile raionale, cât și în cele republicane. Aproape 40 la sută dintre ele au mai mult de zece ani de exploatare, nu sunt funcționale sau au nevoie de reparații costisitoare. Restul au și câte 40 de ani de exploatare. Într-un studiu publicat recent de organizația REPEMOL peste 80 la sută din instituțiile medicale din țară nu au departamente de mentenanță a dispozitivelor medicale și doar 30 la sută din instituții au comunicat să și-ar dori un astfel de departament.
Ce prevede legislația
Din păcate, în Moldova lipsește o lege a malpraxisului, iar erorile și greșelile medicale nu sunt contabilizate de nimeni. Astfel, nu poate fi făcut nici măcar un calcul empiric.
Legea cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului prevede că orice pacient are dreptul la „securitatea vieţii personale, integritate fizică, psihică şi morală, cu asigurarea discreţiei în timpul acordării serviciilor de sănătate”.
█ Articole relaționate:
Sute de aparate nefuncționale în spitalele din Moldova. Instituțiile nu au specialiști să le repare
Lăcătușii și contabilii, responsabili de aparatele medicale în spitalele din Moldova