Autor: Irina Papuc
Curtea de Conturi a publicat ieri un raport cu constatări în privința modului cum funcționează sistemele informatice în instituțiile medicale din Republica Moldova. Membrii Curții s-au arătat foarte interesați despre prezența pe piață a privaților și mai puțin s-au axat pe ineficiența SIA AMP, soft cumpărat cu bani publici și care, până astăzi, activează doar la jumătate din capacitatea lui.
SIA AMP rămâne în continuare un produs ratat, pe care s-a cheltuit în 2014 aproximativ 1 milion de euro din bani publici. Conform actualului șef al serviciului de e-Transformare din cadrul Ministerului Sănătății, până acum 19 la sută din totalul funcționalităților nu au fost deloc îndeplinite, iar 20 la sută au fost îndeplinite parțial. În prezentarea raportului său, auditorul Curții, Petru Donțu, nu a menționat în câte instituții este aplicat acum SIA AMP, însă a precizat că în cadrul asistenței medicale primare se aplică acum patru sisteme informatice - SIA AMP, SIA MEDEX, SIA CABINET și SIIS. Auditorul a enumerat mai multe neajunsuri care ar fi fost identificate în urma unei evaluări care a durat un an - lipsa unor regulamente de utilizare a datelor, lipsa unui plan de gestionare a incidentelor, riscuri financiare pentru instituții și controlul securității datelor.
În ceea ce privește softul Ministerului Sănătății, a cărui achiziție a constituit motiv de declanșare a unei urmăriri penale, s-a vorbit despre externalizarea serviciilor ca fiind un risc extrem. Acest lucru înseamnă că micile oficii de asistență medicală primară au transferat atribuțiile de gestionare a datelor unor întreprinderi individuale. Acest lucru s-ar fi întâmplat din cauza că instituțiile nu dispun de specialiști IT, dar nici de bani ca să-i plătească. Potrivit șefei Direcției privind asistența medicală primară din cadrul Ministerului Sănătății, Tatiana Zatîc, aceste acțiuni ar fi legale, deși Caietul de sarcini prevedea și existența unui administrator global, care să gestioneze toate datele. Acest administrator global urma să fie Centrul Național de Management în Sănătate. Din raport nu este clar câte instituții medicale au transferat întreprinderilor individuale dreptul de a prelucra date.
Interesant este că nici auditorul, nici membrii Curții de Conturi nu au vorbit despre faptul că achiziția SIA AMP s-a soldat cu declanșarea unui dosar penal de către CNA și nici despre riscurile de corupție care au planat atunci, generând tentative nereușite până acum de a face acest soft să lucreze. Mai mult, Parlamentul și Guvernul au fost chemate să încurajeze Ministerul Sănătății ca să-și îndeplinească „obiectivele strategice”.
„Pentru atingerea obiectivelor strategice, atât în protecția datelor cu caracter personal, cât la nivelul asistenței medicale primare, la automatizarea proceselor aferente, Ministerul Sănătății, instituțiile medicale și Centrul Național privind protecția datelor cu caracter personal au nevoie de susținere și încurajări din partea Parlamentului și Guvernului”, și-a încheiat prezentarea auditorul Curții Petru Donțu.
Ce facem cu privații
În schimb, privații au generat un interes sporit pentru membrii Curții.Tamara Andrușca s-a arătat interesată de felul cum activează softurile implementate de privați, mai exact Sistemul Informațional Integral în Sănătate, și ce „va face Ministerul Sănătății cu el”.
„Ministerul Sănătății are anumite viziuni... Noi avem nevoie de un sistem unic, cu raportare unică din toate sistemele. După ce vor fi aprobate regulamentele elaborate prin Hotărâre de Guvern vom impune toți dezvoltatorii să respecte aceleași proceduri de raportare”, i-a răspund Oleg Creciun, viceministru al Sănătății. De asemenea, ea vrut să afle felul în care funcționează softurile private acum. I-a răspuns șeful Centrului, Eduard Răducan, care a declarat că nu știe, deoarece dezvoltatorii privați ar fi refuzat să colaboreze cu Centrul.
„Am expediat până acum peste 60 de circulare. Am comunicat că centrul este gata să acorde suportul necesar, să-i ajutăm când au nevoie, ca acest proces să decurgă cât mai ușor”, a spus Răducanu. De altfel, Curtea de Conturi a atras atenția că instituția condusă de Răducan a organizat doar controale inopinate la spitale și nu are în gestiune un registru electronic al controalelor planificate. Directorul a încercat să argumenteze că inspectorii au mers doar în controale inopinate, pentru că numărul angajaților este prea mic și că n-au reușit să le realizeze și pe cele planificate.
„Ajutor” cu procese contravenționale și sistări
Menționăm că Sistemul Informațional Integrat în Sănătate este un produs al E-Sănătate.MD, licențiată pentru elaborarea și implementarea sistemelor de importanță statală, licența fiind eliberată de către ANRCETI. SIIS a fost implementat cu succes la Spitalul raional din Cimișlia, dar la scurt timp a fost suspendat, după un control inopinat al Centrului Național privind Protecția Datelor cu Caracter Personal, care a invocat mai multe nereguli. Tot atunci, Centrul a emis și procese contravenționale, exercitând presiuni asupra administrației spitalului. Acum, SIIS este funcțional în cadrul IMSP Centrul Medicilor de Familie din Bălți, IMSP Centrul de Sănătate nr. 1 Orhei, IMSP Spitalul Municipal de Copii nr.1, IMSP Centrul republican de reabilitare pentru copii, Spitalele raionale Hâncești și Glodeni, precum și în cadrul Institutului Municipal de Ftiziopneumologie.
În replică la declarațiile directorului CNPDCP, factorii de decizie din cadrul Platformei E-Sănătate, care implementează SIIS, au declarat că până acum nicio instituție publică abilitată cu funcții de control nu a informat instituția despre eventuale nereguli legate de funcționalitatea softului. De asemenea, Platforma E-Sănătate a anunțat că va ieși în curând cu o declarație publică referitor la presiunile cu care se confruntă din parte autorităților după implementarea softului.
█ Articole relaționate: