Autor: Irina Papuc
Directorii de spitale urmează să achite între 2,5 și 6 milioane de lei pentru implementarea sistemului informațional pentru spitale. Datele publicate de Agenția de Achiziții Publice demonstrează că Ministerul Sănătății a trișat atunci când a anunțat public că SIA AMS costă 9,8 milioane de lei. De fapt, se pare că atât au costat doar licențele. Restul banilor au fost împărțiți între instituțiile medicale. Interesant este că directorii n-au habar de unde să ia banii.
Recent Agenția de Achiziții Publice a publicat datele privind licitația publică anunțată de Ministerul Sănătății pentru procurarea SIA AMS și implementarea lui în 15 spitale. Astfel, este vorba despre 16 contracte de bază, toate încheiate pentru „achiziționarea SIA AMS, servicii de implementare și suport”, iar autoritatea contractantă este Ministerul Sănătății. Unul dintre contracte vizează exact suma anunțată de Ministerul Sănătății într-un comunicat oficial pe pagina sa - 9,8 milioane de lei. Acesta este cel mai valoros contract și, potrivit surselor noastre, este suma pe care Ministerul Sănătății a achitat-o pentru licențe. Restul, vizează sumele pe care spitalele urmează să le achite pentru implementarea softului. Acestea variază între 2,5 milioane de lei și 6 milioane de lei.
De altfel, suma celor 16 contracte este 83 de milioane 934 mii 360 lei, adică exact suma comunicată pentru Sănătate INFO de către Agenția de Achiziții Publice. Astfel, pe data de 22 decembrie Ministerul Sănătății a comunicat public doar suma pe care a achitat-o pentru licențe, dar a păstrat tăcerea în privința banilor pe care spitalele sunt nevoite să le achite. Și nu este vorba despre sume neglijabile.
Unii directori nu au habar cât vor costa contractele și nici de unde vor lua bani.
„Noi nu am semnat încă niciun contract. Nu știu cât va costa, nu am discutat despre asta până acum. Nu am prevăzut bani. Probabil vor fi alocați din sursele centralizate ale Ministerului Sănătății, ne-a spus Valentin Oprea, managerul Dispensarului Republican de Narcologie, unul dintre cele 15 spitale care vor implementa SIA AMS.
Directorul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”, Victor Deatișen, a menționat și el că proveniența banilor nu s-a discutat în ultimele ședințe. Una dintre soluțiile discutate ar fi bugetul CNAM. „Am înțeles că de la CNAM o să ne dea. Din fondul de dezvoltare, dar nu este stabilit încă. Nu știm nimic. Nici n-am semnat contractele pentru 2017 cu CNAM”, a spus Deatișen. La rândul său, directorul Institutului Mamei și Copilului, Sergiu Gladun, s-a arătat surprins că sumele sunt atât de mari. Acesta a spus că vrea să vadă întâi documentele oficiale și că apoi se va pronunța. Amintim că anterior și directorul Institutului de Medicină Urgentă, Mihai Ciocanu, a menționat pentru Sănătate INFO că toate cheltuielile suportate vor fi „incluse în costul serviciilor prestate”.
Am solicitat de la CNAM să ne spună dacă instituția a planificat să aloce bani pentru acoperirea cheltuielilor pe care le vor suporta cele 15 spitale pentru SIA AMS, indiferent de fondul pus la bătaie. Totuși, în urma unei solicitări, responsabilii de la CNAM ne-au răspuns că instituția are rolul de a cumpăra servicii medicale în conformitate cu Programul unic. „Tot ce ţine de managementul şi gestionarea acestor servicii intră în atribuţiile administraţiei instituţiilor medicale contractate”, se mai menționează în răspuns. Altfel spus, CNAM nu-și asumă responsabilitatea pentru aceste cheltuieli și nici nu a invocat posibilitatea de a utiliza resursele din fondul de dezvoltare, așa cum speră unii manageri.
Important este că Regulamentului cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală prevede clar pentru ce scopuri pot fi folosiți banii din cele 5 fonduri ale CNAM. Desigur, modificările operate în ceea ce privește fondul de dezvoltare prevăd posibilitatea de a utiliza bani pentru „sisteme informatice și tehnologii informaționale”. Documentul însă prevede clar că aceștia pot fi alocați numai după ce la CNAM se depune un proiect de dezvoltare, iar o comisie mixtă creată în acest scop trebuie să aleagă proiectul câștigător. Și aici însă există multe rezerve, având în vedere că nu sunt stabilite criterii clare în baza cărora comisia se conduce atunci când aprobă un proiect. De asemenea, componența comisiei trezește dubii. Până acum șeful acesteia era ministrul Sănătății, ceea ce genera riscuri de conflict de interese.
█ Articole relaționate: