Autor: Irina Papuc
Compania Națională de Asigurări în Medicină a pregătit un proiect de modificare a statutului CNAM, dar și a unei Hotărâri de Guvern cu privire la Programul unic, prin care instituția să poată elabora de sine stătător criteriile de contractare pentru instituțiile medicale publice și private, fără implicarea Ministerului Sănătății. De asemenea, CNAM vrea ca ministerul să nu se mai implice nici în procesul de contractare a instituțiilor medicale, întrucât această atribuție, conform legii, ar trebui să-i revină doar CNAM.
Așadar, proiectul de hotărâre de Guvern al CNAM prevede modificări în două acte normative. Unul ține de statutul CNAM. Astfel, autoritatea vrea ca în punctul 12 să fie stabilit ca CNAM să „aprobe și să publice în Monitorul Oficial anual, în termen de o lună de la aprobarea de către Parlament a Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală, criteriile de contractare a instituțiilor medico-sanitare încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală, pentru anul respectiv”. Cu alte cuvinte, CNAM cere atribuții exclusive de stabilire a criteriilor de contractare, iar în schimb promite transparență, dar și o mai mare claritate în privința „raporturilor juridice dintre CNAM și instituțiile contractate”.
De asemenea, CNAM propune ca Ministerul Sănătății să nu se implice nici în procedura de contractare, așa cum este prevăzut în Hotărârea Guvernului 1038 din 10 decembrie 2007. „Programul unic este un act normativ, ce ar trebui să conțină prevederi cu referință doar la pachetul de servicii medicale de care pot beneficia persoanele asigurate. Procedura de contractare a instituțiilor medico-sanitare poate fi realizată echidistant și transparent de către CNAM, având competențele și mecanismele necesare în acest domeniu”, se menționează în Nota Informativă a documentului.
CNAM aduce în susținerea sa și argumente. Unul dintre ele este că Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală prevede că procesul de contractare a instituțiilor medicale este o competență exclusivă a CNAM și astfel actele normative existente ar trebui să fie aduse în concordanță cu această lege.
Un alt argument în susținerea proiectului este că CNAM ar putea să contracteze instituțiile medicale în condiții optime, în mod transparent și previzibil. Astfel, toate instituțiile care urmează să primească bani de la CNAM ar urma să încheie contractele până la 31 decembrie, fără tergiversări. Autorul nu menționează însă care sunt motivele pentru care procesul este tergiversat acum.
Astfel, nu este cert ce fel de neînțelegeri există între CNAM și Ministerul Sănătății la etapa actuală. E clar însă că până la această dată instituțiile medicale nu au contractele semnate cu CNAM pentru acest an de gestiune, deși ele trebuiau semnate încă acum două sau trei săptămâni. Acest lucru înseamnă că instituțiile lucrează la limită, cu banii rămași din solduri.
De asemenea, mai este cert că instituția unde ministrul Sănătății figurează în calitate de președinte al Consiliului de administrație – Spitalul Clinic Republican - a obținut anul trecut cel mai mare contract – peste 300 de milioane de lei.
█ Articole relaționate:
Spotul despre medicamentele ieftine: CNAM reacționează, Ministerul Sănătății trișează