Autor: Irina Papuc
Reformele în Moldova nu tot timpul sunt condiționate de logică sau pot fi un exemplu cum un argument este modelat la extreme până este aruncat la gunoi. Se pare că astfel se procedează cel puțin în domeniul farmaceutic, unde Ministerul Sănătății a ajuns, după șase ani, la o concluzie derutantă – limita de distanță impusă între farmacii încalcă principiul concurenței. Autoritatea mai argumentează că statul trebuie să se gândească mai întâi la cetățenii săi și să le asigure acces nelimitat la medicamente. Specialiștii din sistem cred că de fapt pe prim plan stă profitul și că în Moldova concurența pe piața farmaceutică este deja una sălbatică.
Într-un proiect de inițiativă legislativă pe nu l-a făcut public Ministerul Sănătății propune modificarea Legii privind activitatea farmaceutică. Mai exact, autoritatea vrea excluderea punctelor 4,5 și 6 din articolul 19 al legii, care stabilește limita de 250 de metri obligatorie între farmacia nou-creată și cea de rețea existentă. De asemenea, autoritatea cere excluderea articolului care reglementează numărul de locuitori ar trebui să revină unei farmacii – între 3.000 și 4.000 de oameni.
Ministerul Sănătății a ajuns la concluzia că astfel se încalcă principiul de concurență loială și aduce drept exemplu mai multe articole din Legea concurenței care ar demonstra faptul că statul a aplicat politici ce „restrâng, împiedică și denaturează concurența”. Pentru mai multă convingere, Ministerul Sănătății argumentează chiar că s-a consultat cu experți internaționali care au recomandat eliminarea acestor prevederi „discreționare” și a insistat că orice reformă trebuie să fie „orientată spre pacient”.
Argumentele CNA
Centrul Național Anticorupție a examinat proiectul și a scos în evidență două concluzii. Prima ar fi că proiectul nu corespunde Legii privind transparența în procesul decizional, pentru că nu poate fi găsit nici pe pagina instituției, nici pe platforma Particip.gov.md, pentru consultări publice. A doua concluzie este, la fel, esențială. „Având în vedere caracterul şi specificul domeniului de reglementare al Legii cu privire la activitatea farmaceutică, statul ar putea impune cerinţe mai rigide care ar condiţiona exercitarea activităţilor farmaceutice, în vederea asigurării unui echilibru între interesele operatorilor pieţei medicamentelor şi interesele beneficiarilor acestor pieţe, inclusiv pacienţilor”, se menționează în raportul de expertiză al CNA.
„E o concurență sălbatică”
Vladimir Safta, profesor universitar la Catedra Farmacia Socială din cadrul Universităţii de Medicină și Farmacie, „Nicolae Testemițanu” crede că autoritățile din Republica Moldova nu au înțeles că vânzarea medicamentelor nu este un business. „Eu sau dumneavoastră am putea să nu observăm, mai ales că o farmacie la colțul blocului s-a transformat în comoditate. Aceste farmacii supraviețuiesc într-o concurență sălbatică și fiecare încalcă legea, deoarece are nevoie de venit. Venitul vine numai din medicamente și produse mult mai scumpe. Statul încă nu a înțeles că pe primul loc nu trebuie să fie businessul”, este de părere Safta.
L-am întrebat pe profesor dacă crede că excluderea limitărilor de distanță are vreo legătură cu crearea SA Moldfarm, având în vedere că statul ia în calcul crearea propriei rețele de farmacii. „În 2008 a existat o inițiativă de a transfera în gestiunea Sanfarm Prim spațiile ocupate de farmaciile centrelor medicilor de familie din toată țara pentru a fi create farmacii și pentru a asigura accesul la medicamente la țară, acolo unde acestea lipsesc. Ar fi fost o idee bună. Acum dacă statul urmărește doar profit, ar fi mai bine nici să nu se apuce”, crede profesorul.
Moldova nu-i ca Danemarca...
Specialiștii mai spun că nouă nu doar ni se pare vizual că avem prea multe farmacii. Statistica arată că numărul lor chiar este extrem de mare, raportat la alte state. Este din nou un soi de „minune de Moldova”. „Dacă veți analiza piața farmaceutică din Danemarca veți vedea că acolo există 300 de farmacii la o populație de aproximativ 4 milioane de oameni, în timp ce la noi ajung la 3000 de farmacii. În niciun stat nu veți vedea așa ceva. Se petrec niște minuni aici...”, spune și Mihai Brumărel, doctor în științe farmaceutice.
Menționăm că articolul 19 al Legii privind activitatea farmaceutică a fost modificat prin Legea nr. 57 din 1 aprilie, 2011. Proiectul de lege i-a aparținut vicepreședintelui parlamentului Liliana Palihovici.
De altfel, Ministerul Sănătății pregătește de mai bine de jumătate de an o nouă Lege a activității farmaceutice. La ce etapă se află însă și care sunt principalele modificări nu am aflat, întrucât din grupul de lucru fac parte doar specialiști de la Agenția Medicamentului și de la Ministerul Sănătății. Deși am solicitat să ni se comunice aceste date nu am primit un răspuns până acum. Atât Vladimir Safta, cât și Mihai Brumărel spun că Ministerul Sănătății a lăsat Catedra de Farmacie socială „pe din afară”.
Datele statistice din 2015 arată că moldovenii au procurat medicamente de aproximativ 4 miliarde de lei, iar conform datelor Agenției Medicamentului în țara noastră existau la începutul anului trecut peste 2.000 de farmacii, inclusiv cele din filialele Centrelor Medicilor de Familie.
█ Articole relaționate: