Ion Șalaru, director adjunct CNSP: „CNAM admite conflict de interese la utilizarea banilor din fondul de profilaxie al maladiilor”

Autor: Elena Cioina

Într-o țară în care mortalitatea e mai înaltă decât natalitatea, instituția care trebuie să se ocupe de prevenirea și profilaxia maladiilor practic nu primește finanțare ca să se ocupe de problemă. În același timp, în fiecare an, fondul de profilaxie al maladiilor, unde sunt prevăzuți bani pentru promovarea sănătății, rămâne pe jumătate nefolosit. Nu pentru că nu ar fi pe ce să fie cheltuiți banii, dar pentru că, cel mai probabil, există interese. Din cauză că nu e utilizat, anul trecut, de exemplu, când au fost operate modificări la Legea bugetului, din el s-au tăiat cei mai mulți bani – 39 de milioane de lei. Anul acesta, fondul de profilaxie e cel mai mic din ultimii ani – constituie doar 25 de milioane de lei. L-am întrebat pe Ion Șalaru, director adjunct al Centrului Național de Sănătate Publică,  de ce s-a ajuns în acest punct? Cine și cum l-a admis și ce riscuri există dacă mai continuăm să tragem de sfoară? Iată ce răspunsuri ne-a oferit.

Dle Șalaru, de ce CNSP, care e instituția responsabilă de profilaxia maladiilor și promovarea modului sănătos de viață, nu se implică activ în organizarea campaniilor pe tot felul de tematici ce vizează sănătatea oamenilor?

Tot timpul campaniile de promovare a modului sănătos de viață au fost organizate de Compania Națională de Asigurări în Medicină, cum au considerat de cuviință, fără să întrebe sau să se consulte cu noi. Doar ne solicitau tematicile campaniei. Noi le ofeream și după asta ei ne spuneau: „voi ne-ați oferit părerea voastră. Mai mult nu avem nevoie. Restul decidem singuri”. Asta a fost poziția CNAM-ului dintotdeauna și din păcate ea nu s-a schimbat. Doar directorii s-au schimbat. Și în regulamentul nou care se pregătește acum privind utilizarea mijloacelor financiare din fondul de profilaxie, CNAM propune ca utilizarea banilor să fie făcută doar prin proiecte. Noi am întrebat dacă asistența medicală primară beneficiază de plată suplimentară pentru indicatori de performanță? Ne-au confirmat că li se adaugă 15%, pentru că medicii de familie prestează servicii de promovare a sănătății publice, chiar dacă nu le prestează. Deci, un medic de familie primește acești bani indiferent dacă a realizat acțiunile sau nu.

De ce credeți că nu le realizează?

Dar ce mecanism de verificare există pentru aceasta? Formele de evidență primară au fost lichidate. Dacă ele nu există, atunci cum poți să verifici dacă un doctor de familie chiar a realizat activități de promovare a sănătății? Însă nu e doar asta. Este legat și de indicatorii de sănătate. Să luăm mecanismul de selectare a celor care vor organiza aceste activități conform proiectelor. Ce se schimbă? Tu, ca instituție, trebuie să aplici cu un proiect, să participi la licitație. Singurul lucru care s-a schimbat, conform acestui proiect de regulament, este că Centrele de Sănătate Publică tot sunt eligibile să participe. Aici însă nu este nicio garanție, este doar competiție împreună cu toată lumea. Dacă proiectul e bun, ai câștigat, dacă nu, atunci câștigă alții.

Păi nu ați fost invitați să participați la elaborarea regulamentului?

Documentul l-a pregătit CNAM și acum e la noi la avizare. Noi avem o serie de propuneri și credem că nu mai poate fi așa cum a fost până acum. Și noi putem stabili indicatori de performanță pentru specialiștii în sănătate publică din centrele teritoriale, ca și ei să beneficieze de suport suplimentar la salariu din Fondul de Asigurări Medicale. Fiindcă dacă e fond de profilaxie, acest lucru înseamnă acțiuni de prevenție, prin urmare nu poate fi remunerat doar medicul de familie. Noi am constatat că în 80% din activitatea acestuia îl reprezintă lucrul cu bolnavii și doar 15% - lucru cu oamenii care merg activ și-l întreabă despre una despre alta. Adică medicul de familie practic nu face lucru de profilaxie în teritoriu, dar bani pentru asta primește.

Noi nu avem încă un răspuns de la CNAM privind modalitatea de organizare a campaniilor de promovare a sănătății. Poate v-au spus dumneavoastră, de ce de atâția ani această instituție își împarte sie înseși banii pentru activități de prevenire și profilaxie a maladiilor?

Ar trebui să-i întrebați totuși pe ei ca să vă spună versiunea oficială. Eu cred însă că vor să fie singurii gestionari ai fondului și tot ei să fie cu decizia și să cheltuie acești bani după bunul plac. Însă, dacă analizăm situația, în niciun an fondul de profilaxie nu a fost realizat mai mult de 50 la sută. De ce? Pentru că, de obicei, se „întinde” până la sfârșit de an cu achizițiile și e clar că nu poți face mare lucru. De exemplu, în luna decembrie ne-au spus că putem face un acord pentru o sumă de 80-90 de mii de lei pentru elaborarea unor ghiduri și materiale informaționale și niște acțiuni de comunicare. Am spus mulțumim foarte mult, dar nu mai reușim să facem niciun fel de achiziții. Dacă ei ar oferi aceste resurse în luna ianuarie, noi am accepta cu plăcere. Am ști ce să facem cu ei.

Vreți să spuneți că până acum nu ați primit niciun bănuț de la CNAM pentru organizarea campaniilor de promovare a sănătății publice?

Nu. Nu a fost așa ceva. Singurii bani pe care i-am primit au fost așa, când noi organizam vreun flash-mob. Atunci voiau și ei să se implice, să participe. CNAM mai procura niște tricouri, niște rechizite de birou în valoare de câteva sute de lei. Eu vorbesc însă de acțiuni concrete pentru care noi nu primim finanțare. De exemplu, am luat o problemă, am selectat un teritoriu, decidem ce facem, de exemplu, vrem să instruim medicii și pedagogii și facem acțiuni de promovare a sănătății într-o comunitate. Să zicem că vorbim despre prevenirea consumului de alcool sau reducerea consumului de sare. Pentru așa ceva noi nu am primit niciodată bani. Asta chiar dacă există programe naționale și acolo e prevăzut că CNAM trebuie să-i aloce. Ei ne spun de fiecare dată că bani nu sunt. Și nu poți face nimic.

Dle Șalaru, Fondul Asigurărilor Medicale există din 2004. Tot de atunci este și cel de profilaxie. De ce durează atâția ani niște negocieri, care nu își au rostul, din câte înțelegem de la dvs? De ce instituția care trebuie să se ocupe de profilaxie trebuie să se roage să i se dea bani, pe care în mod firesc ar trebui să-i primească fără multe probleme?

Noi am insistat permanent pe această problemă. Pur și simplu acum s-au implicat, împreună cu noi, și alți actori. Acum se implică Ministerul Sănătății. Până acum ministerul era de aceeași părere cu CNAM. Suntem susținuți și de reprezentanți din Comisia parlamentară pentru sănătate și sper că lucrurile se vor schimba.

Cu ce argumente mergeți acum la CNAM ca regulamentul privind utilizarea banilor din fondul de profilaxie să ajungă și la CNSP?

Primul argument al nostru este separarea funcțiilor. Compania gestionează bugetul, dar nu efectuează și activitățile. Practic asta înseamnă că eu am bani și tot eu îi cheltui, tot eu mă controlez, tot eu îmi dau darea de seamă ce am făcut. CNAM-ul trebuie să aloce banii instituțiilor responsabile, în cazul dat sănătatea publică. Rolul lor este să verifice corectitudinea utilizării banilor. Rolul ministerului e să decidă în ce domenii să fie utilizați aceștia, iar noi, atunci când pretindem niște bani urmează să argumentăm de ce suntem cei mai buni să facem, de exemplu, o campanie sau alta, și ce rezultate vrem să obținem. Acum CNAM trebuie să verifice dacă noi am cheltuit corect banii, iar ministerul – dacă avem rezultate în urma acestor activități. Acum e conflict de interese. Au fost organizate măsuri care nu au avut continuitate și nu s-a monitorizat ce s-a schimbat în urma acestor campanii, câți oameni și-au schimbat comportamentul, câți fac mai mult sport, câți fumează mai puțin, câți consumă mai puțin alcool, etc.

Noi putem face multe lucruri bune, dar avem nevoie de finanțare și putem măsura ulterior rezultatele acestor campanii, prin diverse studii. Ne interesează să vedem dacă oamenii știu mai mult decât până la campanie. Dar dacă e să vorbim despre acțiuni de prevenire zilnice și de comunicare pe care vrem să le facem, atunci trebuie să le facem după principiul apei care distruge piatra nu cu forța, dar cu densitatea căderii. E vorba de lucruri care trebuie să le faci permanent, iar pentru asta e nevoie să fii instruit, trebuie să existe o strategie, pe care noi, de fapt, o avem. E altceva că avem un deficit de cadre în teritoriu.

Apropo, pe lângă specialiștii pe care-i aveți pe diverse probleme de sănătate publică, mai aveți nevoie și de oameni care să se priceapă la comunicare. Aveți astfel de specialiști?

Cred că ne putem descurca. Noi credem că o campanie trebuie să fie puternică la nivel național, iar la nivel local poți începe cu lucruri mai mici, pentru că nu există peste tot aceleași capacități, dar și problemele de sănătate publică pot fi diferite de la un raion la altul. Doar așa putem obține rezultate și experiență. Și apoi ca să inviți specialiști, trebuie să-i plătești. Dacă noi însă vom continua să-i plătim pe specialiștii din sănătatea publică cu un salariu de trei ori mai mic decât pe cei din asistența medicală primară, atunci n-o să-i avem nici pe cei care sunt în prezent. Trebuie să fim de pe altă planetă ca să nu înțelegem acest lucru. Pentru noi e important să avem cadre medicale de calitate. Este adevărat că avem raioane în care nu are cine să se ocupe de promovarea sănătății, dar există altele în care sunt și putem face acest lucru. Noi avem Program Național de promovare a modului sănătos de viață, mai avem și alte documente. Avem nevoie doar de schimbarea atitudinii față de sănătatea publică și de abordări noi.

Dacă mai continuăm așa, unde ajungem? Care sunt riscurile?

Noi riscăm să perpetuăm situația, iar ea este proastă. Dacă după 2012 am atins o scădere a mortalității cauzată de maladiile netransmisibile, poate a fost cea mai spectaculoasă scădere la nivel regional, în ultimii 2-3 ani avem o creștere a mortalității. Nouă ni se părea că am obținut un trend pozitiv, dar situația s-a schimbat și se poate înrăutăți și mai mult. Astăzi avem același număr de decese câte am avut în 2010, cu singura deosebire că atunci populația era mai multă cu câteva sute de mii. Acum situația e mai proastă și din cauză că populația îmbătrânește. Indicii mortalității la 100 de mii populație s-au înrăutățit.

Adică în continuare murim mai mulți decât ne naștem…

Noi murim mai mulți decât ne naștem de vreo 20 de ani, dar acum e dramatic. Se nasc în jur de 35 de mii pe an, dar mor 39 de mii. Aceasta e doar scăderea naturală, dacă excludem migrația.

Domnule Șalaru, vă mulțumim pentru aceste explicații.