Autor: Irina Papuc
După ce „s-a bătut” în instanță și a încercat să atenționeze magistrații că femeile HIV-pozitive trebuie să nască doar în două spitale din țară pentru a nu supune sistemul medical „unor riscuri”, Ministerul Sănătății a înțeles că greșește și a anulat recent un ordin care limita accesul la asistență medicală pentru gravidele care au virusul imunodeficienței umane. Acest lucru înseamnă că acum femeile își pot alege liber maternitatea unde vor naște, fără să mai fie discriminate.
Ordinul discriminatoriu a fost semnat în 2004 și prevedea că doar două instituții medicale din întreaga țară sunt eligibile pentru a acorda asistență medicală femeilor cu HIV care urmează să nască – Institutul Mamei și Copilului și Centrul perinatal de nivelul II din Municipiul Bălți, care erau calificate drept „centre specializate”.
Încă în 2013 Institutul pentru Drepturile Omului a depus o plângere la Consiliului pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării și totodată a acționat autoritatea în judecată cu solicitarea de a abroga ordinul. Deși Consiliul a solicitat, la rândul său, ca documentul să fie anulat pe motiv că este discriminatoriu, Ministerul Sănătății nu doar că a refuzat, dar și a atacat în judecată decizia.
IDOM a reprezentat interesele unei gravide HIV-pozitive. Femeia, care era în a noua lună de sarcină, a mers la spitalul raional conform reședinței, deoarece se simțea rău, însă doctorii au refuzat să-i acorde asistență medicală, invocând ordinul Ministerului Sănătății. Femeia a fost nevoită să se întoarcă acasă și apoi să se deplaseze la Chișinău, pe cont propriu, astfel riscând cu sănătatea proprie și a copilului care urma să se nască.
Ministerul Sănătății se temea pentru „riscuri”
La data de 19 ianuarie Judecătoria Buiucani a respins contestația Ministerului Sănătății, iarJudecătoria Centru a recunoscut, printr-o hotărâre a sa, că ordinul Ministerului Sănătății este „ilegal și discriminatoriu”. Totuși, autoritatea și-a continuat lupta și a atacat hotărârea la Curtea de Apel Chișinău, apoi a solicitat Curții Supreme de Justiție strămutarea cauzei la altă instanță.
Juriștii Ministerului Sănătății încercau să convingă magistrații CSJ despre „riscuri” care ar decurge din „asemenea activităţi medicale”. De asemenea, juriștii instituției au solicitat ca dosarul să fie examinat de judecătorii altei instanțe, pe motiv că cei de la Curtea de Ape ar fi „nepărtinitori în dosare ce țin de funcționarea sistemului medical la nivel național”. Și această cerere însă a fost respinsă la începutul lunii decembrie.
Potrivit juriștilor IDOM ordinul nr.100 din 2004 a fost anulat de către Ministerul Sănătății pe 19 decembrie. Conform standardelor internaționale pacienții nu trebuie segregați, întrucât prin asemenea practici se pune în pericol sănătatea publică, deoarece creează impresii greșite, precum că toate femeile HIV-pozitive nasc doar în anumite instituții medicale. O astfel de practică e dăunătoare și pentru că personalul medical folosește standarde de precauție diferite în instituțiile speciale și generale. Principiile internaționale recomandă ca oricare pacient să fie tratat ca fiind un pacient potențial HIV pozitiv.
█ Articole relaționate:
Ministerul Sănătății a pierdut un prim proces de judecată intentat de o pacientă
HIV se oprește la gravide. Numărul bebelușilor din Moldova, care preiau virusul, a coborât sub cinci