Autor: Parascovia Rogate

Trec prin durerile nașterii, dar și bucuria primei întâlniri cu propriul copil de unele singure, fără susținerea rudelor și nici a soțului. Se întâmplă în majoritatea maternităților din Moldova. Neglijabilă la prima vedere, această problemă încă reflectă abordarea sovietică a procesului nașterii – femeile au intrat în maternitate, ca în altă dimensiune și vor suporta durerea și emoțiile nașterii singure, iar copiii sunt imediat duși în alte încăperi de unde li se aude doar plânsetul. Suportul psiho-emoțional la naștere este privit în Moldova în continuare ca un moft, în pofida faptului că reprezintă unul din standardele de bună practică la nivel internațional.

Datele oficiale arată că anul trecut au avut loc 38.538 de nașteri. Câte dintre aceste femei au beneficiat de suport psiho-emoțional din partea celor apropiați nu se știe. Instituțiile medicale nici măcar nu se obosesc să raporteze acest indicator.

Potrivit datelor din Clasamentul Spitalelor pentru anul 2015, femeile care au născut în maternitățile Spitalelor Raionale din Criuleni, Briceni și Ștefan-Vodă, în mare parte nu au beneficiat de suportul emoțional al rudelor.

 

Am contactat specialiștii acestor secții de maternitate pentru a-i întreba de ce femeile din aceste raioane nasc singure. Potrivit lor, această decizie o iau chiar ele, iar accesul rudelor sau soțului în sala de naștere nu este îngrădit.

„Când femeia dorește ca o rudă să asiste, atunci o îmbrăcăm corespunzător și le spunem celor prezenți cum să ajute mămicile, ce cuvinte să spună și ce să facă. Noi întrebăm gravidele care vin să nască, dar de informare ar trebui să se ocupe medicii ginecologi din secția consultativă, dar nu cei care preiau nașterile”, a declarat pentru Sănătate INFO Galina Stașoc, șeful secției maternitate a Spitalului Raional Criuleni.

„Anul trecut am avut 208 nașteri. În cinci cazuri au asistat soții. Noi le permitem tuturor mamelor care doresc să fie asistate de rude, dar nașteri sunt foarte puține, iar femeile care nasc aici sunt din familii social-vulnerabile. De anul trecut, mămicile pot alege singure unde să nască și respectiv pleacă unde doresc. Personal, eu nu cred că e atât de important să asiste o rudă la naștere, decât în cazurile când acestea sunt complicate. Sunt medici care răspund de asta. Câteodată reacția e inversă. Mămicile își permit să se alinte mai mult”, explică și Mihail Ciutac, șeful secției maternitate din cadrul Spitalului Raional Briceni.

La Strășeni situația nu e mai bună. Aici rata nașterilor cu suport psiho-emoțional din partea rudelor a fost de 13.44% în 2015.

„Nu toate femeile vor ca rudele să asiste. Asta nu înseamnă însă că ele nu le susțin. Adesea rudele sunt alături de gravidă numai în timpul travaliului. Acest suport este important pentru femei, dar ea este cea care decide. Persoana care asistă trebuie să ia lecții speciale, unde li se spune cum să se comporte. De altfel, în majoritatea cazurilor pacienta este transportată singură la spital. Rareori când vin și rudele. Multor gravide le e rușine să nască de față cu mama lor de exemplu. De asemenea, în multe cazuri soțul e plecat în străinătate”, explică Marina Postica, șeful secției maternitate a Spitalului Raional Strășeni.

 

De cealaltă parte, cel mai bine la capitolul oferirii unui ajutor emoțional din partea rudelor, a stat raionul Leova. Cel puțin instituția a înregistrat și raportat toate cazurile.

„Acești indicatori atât de buni reflectă asistența oferită de specialiștii de la Centrele Medicilor de Familie. Astfel, femeile vin pregătite la naștere. Acolo li se organizează lecții pentru pregătirea lor psiho-emoțională. În cadrul acestora, gravidelor li se comunică că au voie să asiste o rudă la naștere. Asta îi ajută și pe medici. În acest mod femeia reacționează mai ușor la instrucțiunile noastre și suportă mai bine nașterea. În prezența unei rude femeile se simt mult mai liniștitec, afirmă Olga Balan, șeful secției maternitate din Spitalul Raional Leova.

Pentru ca rudele să poată asista la naștere în cadrul Centrelor Medicilor de Familie sunt create școli pentru mămici. Aici gravida poate frecventa lecțiile alături de soț sau ruda care o va însoți la naștere. În cadrul orelor ei pot discuta cu medicii de familie, psihologii, dar și obstetricienii-ginecologi despre cum trebuie să se comporte în timpul sarcinii, dar și odată cu venirea pe lume a bebelușului.

„Este un plan care se discută pe parcursul sarcinii. Lecțiile se organizează o dată pe săptămână, iar grupurile se formează după termenul de sarcină a gravidelor. În cadrul orelor se vorbește despre igiena în sarcină, care sunt metodele de relaxare la naștere, cum să facă față stărilor de urgență. De asemenea, tot aici, persoanele care vor oferi sprijin mămicilor la naștere vor fi instruite cum să se comporte. Ne străduim să le motivăm pe femei ca să participe la aceste lecții și să o facem cât mai interesant pentru ele”, spune și Ninel Guler, medic de familie la Centrul Medicilor de Familie nr.1 din Orhei.

 
Vom preciza că potrivit Clasamentului Spitalelor raionale pentru anul 2015, realizat de către Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate, în raionele Anenii-Noi, Cahul, Comrat, Edineţ, Făleşti şi Leova, femeile beneficiază în mare parte de susţinerea morală a rudelor în timpul naşterilor. În aceste regiuni, rata naşterilor cu suport psiho-emoţional este de peste 90%.
 

Potrivit Raportului „Analiza Situaţiei Populaţiei”, în Moldova, doar 18 la sută dintre viitorii tătici asistă la nașterea bebelușilor. De altfel, în 30% din situații, femeile nu și-au dorit ca bărbații să asiste la naștere. În 20% dintre cazuri, bărbați au declarat că medicii nu le-au permis accesul în sala de naștere, iar alți 17% au afirmat că nu există o astfel de practică în regiunea lor.

Datele raportului mai arată că din 677 de bărbați care au răspuns întrebărilor din chestionar, 28% dintre ei și-au însoțit soțiile la maternitate, însă până în sala de așteptare. Alți 25% au preferat să aștepte vestea cea mare acasă. 16% au declarat că în acel moment se aflau la serviciu, iar 11% erau plecați în străinătate.