Autor: Elena Cioina
După aproape patru ani de când autoritățile din Sănătate și-au propus să elaboreze un Cod al Sănătății, ministerul de resort a plasat din nou documentul pentru dezbateri publice. Se întâmplă a doua oară de când Ruxanda Glavan conduce instituția. Ca și celălalt proiect, retras din cauza multiplelor greșeli pe care le conținea, Codului Sănătății urmează să înglobeze cele mai importante legi din domeniu. Acesta este împărțit în 14 titluri cu zeci de capitole și are 692 de articole înșiruite pe 367 de pagini. proiectul este prezentat din nou pentru dezbateri publice.
În nota informativă, autoritatea din Sănătate explică de ce a fost importantă elaborarea unui document complex, care va cuprinde toată legislația din domeniu, în ce măsură acesta se aliniază normelor europene, cât de importantă este colaborarea intersectorială și de ce este nevoie de sistematizarea normelor cuprinse în diverse acte legislative din domeniul sănătății într-un singur document. Majoritatea acestora, inclusiv Legea de bază, cea a Ocrotirii Sănătății sunt depășite de timp și nu răspund realităților sociale, economice, politice și juridice existente. Este vorba de cel puțin 20 de legi organice și ordinare distincte din domeniu care, sistematizate și reevaluate, își propun drept scop să lărgească sfera de reglementare a legislației naționale în domeniul ocrotirii sănătății.
Astfel, Codul urmează să fie structurat în:
- Dispoziții generale
- Organizarea sistemului național de sănătate
- Sănătate publică
- Asistența medicală. Forme de asistență medicală
- Sănătate mintală//
- Resurse umane ale sistemului național de sănătate, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor și Farmaciștilor
- Sisteme informaționale în sănătate (e-Sănătate)
- Asigurarea obligatorie de asistență medicală, etc.
Organizarea sistemului de sănătate
Astfel, în ceea ce privește organizarea sistemului de sănătate, pe lângă prevederile de funcționare a acestuia, Codul stabilește în premieră prevederi privind suspendarea și reluarea valabilității certificatelor de acreditare, precum și cazurile de retragere a acestora.
În sănătatea publică autoritățile schimbă prioritățile și plasează în prim plan promovarea și prevenirea maladiilor și pe plan secund tratarea acestora. De asemenea, vor să crească nivelul de monitorizare „a determinaților stării de sănătate și impactul acestora asupra sănătății publice”.
Capitolul privind asistența medicală și formele acesteia prevede că în premieră va fi stabilit la nivel legislativ stabilit statutul medicului de familie, ale instituțiilor publice și private în care aceștia își desfășoară activitatea.
Deși nu se știe încă ce schimbări va suferi medicina primară, se pare că actualele Centre și Oficii de Sănătate, precum și Centre ale Medicilor de Familie vor dispărea. În locul lor urmează să apară, potrivit proiectului Codului Sănătății, cabinete ale medicilor de familie, acestea urmând să aibă statut de persoană juridică. Ministerul Sănătății spune că pentru aceste schimbări nu vor fi necesare resurse financiare suplimentare și că reforma medicinii primare va aduce doar beneficii. Prin ce? Prin faptul că medicii de familie vor avea posibilitatea să activeze independent și vor beneficia de proiecte de finanțare suplimentară, „ceea ce va avea drept impact crearea noilor locuri de muncă și remunerarea suplimentară a specialiștilor din medicina de familie”.
Resursele umane, „lato sensu” al sistemului de sănătate
Resursele umane ale sistemului de sănătate, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor și și Farmaciștilor reprezintă un alt domeniu important al Codului. Acestea, potrivit proiectului, constituie resursa „lato sensu” al unui sistem și că soluția pentru îmbunătățirea performanțelor în sistemul sanitar ține de găsirea unui model de management inovator al resurselor umane. Codul urmează să reglementeze procedurile și modalitățile de autorizare ale profesiei de medic și farmacist, drepturile și obligațiile acestora, stabilește normele și de bază privind conduita etică și deontologică a personalului medical, atât în relațiile cu colegii, cât și cu pacienții.
Autoritățile din sănătate insistă și în acest proiect pe instituirea unei structuri noi care va avea misiunea să monitorizeze exercitarea profesiunii de medic și farmacist. Este vorba de Colegiul Medicilor și Farmaciștilor. O asemenea instituție urma să fie creată prin lege încă în 2013, însă documentul privind organizarea acestuia a fost anulat de Curtea Constituțională întrucât acesta urma să preia o serie din atribuțiile Ministerului Sănătății. Acum, Codul urmează să reglementeze statutul juridic al al organizației și modul de funcționare al acesteia. Potrivit documentului, „Colegiul Medicilor și Farmaciștilor va reprezenta o organizație profesională de drept public al corpului medical și farmaciștilor, fără scop patrimonial, nonprofit, care va avea drept obiectiv inclusiv păstrarea prestigiului profesiilor respective în cadrul vieții sociale, în conformitate cu legislația”.
Digitalizarea sistemului de sănătate
Sistemele informaționale în sănătate vor fi și ele reglementare de Cod. Acestea vor avea misiunea de a ordona într-un sistem legal și coerent, prin norme cu caracter de bază, domeniul e-Sănătate, scrie în document. Astfel, proiectul definește, pe lângă cadrul juridic, ce reprezintă rețeta sau prescripția electronică, fișa medicală electronică și care sunt principiile generale privind interoperabilitatea sistemelor de evidență electronică. Autoritatea ne anunță că acest domeniu va necesita anumite cheltuieli din bugetul public începând cu 1 ianuarie 2022, când e preconizat lansarea softului privind prescripția electronică.
În Moldova vor fi aplicate, în premieră, taxe pe viciu, lucru prevăzut la capitolul asigurarea medicală obligatorie de asistență medicală. Acestea vor fi aplicate pentru produsele din tutun și alcool și urmează să fie colectate în fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, în special pentru finanțarea Programelor Naționale de sănătate (HIV/SIDA, Tuberculoză, etc.)
Codul Sănătății are rezervat un capitol separat și protecției persoanelor care interacționează cu sistemul medical. Documentul, ca și cel anterior, va reglementa malpraxis-ul medical, definiția acestuia și măsura de răspundere civilă pentru personalul medical care a comis o eroare medicală.
Pacienții și medicii, protejați de malpraxis
În premieră, urmează să fie instituită asigurarea obligatorie de răspundere civilă profesională pentru lucrătorii medicali. Aceștia vor fi obligați să dețină o asigurare de malpraxis pentru eventuale prejudicii cauzate de actul medical, etc. Și acest segment al Codului urmează să suporte anumite cheltuieli din bugetul public începând cu anul 2020, când vor fi puse în aplicare prevederile malpraxisului medical.
În concluzie, odată cu implementarea Codului Sănătății o serie de acte legislative urmează să fie anulate în totalitate sau parțial. De asemenea, o serie de prevederi vor fi puse în aplicare treptat și nu imediat ce va intra în vigoare documentul.
Vom aminti că despre nevoia unui Cod al Sănătății se vorbește încă din 2013. Diverși miniștri ai Sănătății, din diferite guverne, au declarat prioritate elaborarea proiectului. Au fost anunțate și termene de punere în aplicare, însă acestea nu au fost respectate niciodată. Chiar și actuala ministră, Ruxanda Glavan, declara anterior pentru Radio Europa Liberă că sistemul de sănătate va avea un document finit al Codului Sănătății deja în vara lui 2016. Acest lucru era prevăzut și în Planul de Acțiuni al ministerului. Ulterior, în mai 2016, ministra a anunțat un alt termen în cadrul unei ședințe la Curtea de Conturi. „Planificăm să-l pregătim pentru Parlament către jumătatea anului 2017”, a precizat demnitarul.
De altfel, proiectul Codului Sănătății este prezentat pentru dezbateri publice pe ultima sută de metri a existenței Ministerului Sănătății în forma actuală. În următoarele săptămâni, dacă e să credem declarațiilor liderului PD, Vlad Plahotniuc, acesta urmează să fie comasat cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei.
█ Articole relaționate:
Legi nule și cu iz sovietic în proiectul Codului Sănătății
Toate legile din sănătate, înglobate în una. Până la iarnă s-ar putea să avem un Cod al Sănătății