Redactor: Mariana Matcovschi
În prezent, în lume, din cauza bolilor netransmisibile mor mai mulți oameni decât din cauza malariei sau poliomielitei. Experții mondiali în sănătate, cred, în acest context, că este nevoie de mai multe măsuri și decizii pentru a preveni decesele.
Într-o scrisoare privind filantropia se spune că este pentru prima dată în istoria omenirii când mai mulţi oameni din întreaga lume mor din cauza maladiilor netransmisibile, cum ar fi bolile de inimă sau cancer, decât de pe urma celor transmisibile, precum malaria şi poliomielita. În ţările cu venituri mai mari, această schimbare s-a produs la mijlocul secolului trecut, pe când în cele cu venituri mici – doar cu câţiva ani în urmă.
Totuşi, modul în care este percepută mortalitate nu a ţinut pasul cu realitățile. „Noi tindem să credem că aceste decese sunt inevitabile. Dar nu este aşa. Modificarea percepţiilor false este extrem de importantă pentru salvarea a milioane de vieţi de pe tot globul”, se spune în scrisoare.
În fiecare an, bolile netransmisibile omoară aproape 40 de milioane de oameni. 70 de milioane din acele decese survin înainte de vârsta de 70 de ani. De fapt, şapte din zece, dintre toate decesele din fiecare an, sunt rezultatul bolilor netransmisibile, care includ şi accidentele vasculare cerebrale, diabetul şi bolile respiratorii cronice. Adăugând leziunile, totalul reprezintă mai mult de trei sferturi din decesele anuale. Multe dintre acestea pot fi prevenite, însă guvernele lumii – inclusiv cel al SUA – nu le-au oprit şi nu le-au văzut ca o prioritate.
Această problemă este deosebit de acută în ţările cu venituri mici şi medii. După cum se arată în diagrama de mai jos, doar un procent din fondurile globale pentru sănătate vizează prevenirea bolilor netransmisibile din aceste ţări, chiar dacă ele constituie 67% din decese.
Un motiv care provoacă lipsa atenţiei faţă de bolile netransmisibile şi leziunilor este că avem tendinţa de a da vina pe neglijenţa victimelor sau pe genetică. Este adevărat că alegerile noastre comportamentale duc adesea la boli şi leziuni şi că genetica ne poate predispune la astfel de condiţii, dar asta nu înseamnă că rezultatele sunt inevitabile. Departe de una ca asta.
De fapt, ştim că, cu acţiuni modeste, guvernele pot reduce probabilitatea ca cetăţenii lor să devină victime ale aproape tuturor categoriilor de boli şi leziuni. De aceea, Bloomberg Philanthropies îşi concentrează resursele asupra oraşelor – deoarece oficialii locali au cea mai bună poziţie pentru a face faţă celor mai mari provocări. De asemenea, ambasadorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru bolile netransmisibile a iniţiat o nouă reţea globală de oraşe, numită „Parteneriatul pentru oraşe sănătoase”, pentru a pune în aplicare politici de prevenire a deceselor provocate de aceste maladii și de leziuni.
Iată câteva dintre domeniile în care câțiva paşi, relativ mici, pot salva un număr enorm de vieţi.
Urmăriţi datele
Aproape două treimi din totalul deceselor din lume sunt nedeclarate. Există milioane care sunt raportate, dar nu se cunoaşte cauza morţii. Cum pot oficialii şi liderii din domeniul sănătăţii să caute resurse de prevenire a deceselor, fără a avea date concrete cu privire la cauzele acestora sau dacă intervenţiile lor funcţionează?
Adevărul este că, dacă nu poţi măsura ceva, nici nu îl poţi gestiona. De aceea am început programul „Data for Health” (Datele pentru Sănătate), cofinanţat de guvernul australian. „Data for Health” colaborează cu 19 ţări, reprezentând peste un miliard de persoane, și tinde să apropie ruptura dintre naşteri şi decese. Speranţa noastră este ca lecţiile pe care le vom învăţa despre colectarea datelor se vor răspândi în întreaga lume şi vor ajuta guvernele să înţeleagă mai bine cum să salveze mai multe vieţi.
Controlul tutunului
Industria tutunului a înşelat publicul timp de decenii, ascunzând pericolele fumatului şi stopând tendinţa de a reduce consumul acestuia. Când am propus o interdicţie internă contra fumatului în oraşul New York, industria a încercat să o respingă. A pierdut, căci interdicţia s-a dovedit a fi extrem de eficientă şi populară. Oraşele, statele şi ţările din întreaga lume au adoptat de atunci interdicţii similare. Indiferent dacă este vorba de interzicerea fumatului, de taxele pentru tutun sau de reglementările privind ambalarea ţigărilor, industria continuă să lupte împotriva oricărui efort al guvernelor de a adopta politici care ar duce la scăderea consumului de ţigări.
Unul din zece decese din întreaga lume este cauzat de fumat. Cele mai multe survin în ţările în curs de dezvoltare şi în ţările cu venituri medii, unde companiile de tutun şi-au dezvoltat cu eforturi legale strategii de marketing și lobby. În SUA, ca şi în cea mai mare parte a Europei, fumatul este în declin, de aceea industria tutunului îi vizează pe cei săraci, folosindu-şi buzunarele mari pentru a intimida guvernele acestor țări să nu adopte măsuri pentru salvarea sănătatății publice.
„Ajutăm aceste guverne ca să-şi susţină poporul prin intermediul „Anti-Tobacco Trade Litigation Fund” (Fondul de Litigare împotriva Fumatului), pe care l-am creat împreună cu „Gates Foundation”. Fondul sprijină guverne precum Uruguay, cel care anul trecut a câştigat un proces cu industria tutunului, susţinând că avertizările grafice sunt în afara legilor comerţului internaţional. Cazul a fost respins în 2016 de către un tribunal al Băncii Mondiale, aducând Uruguay-ului o victorie majoră.
În altă parte, România a adoptat o lege vastă privind controlul tutunului; Shanghai şi Shenzhen au pus în aplicare legi privind fumatul; Filipine şi Bangladesh au început să afişeze noi avertismente grafice pe pachetele de țigări, Columbia şi Ucraina au majorat taxele pentru tutun. Industria tutunului nu a avut un an bun.
În programul nostru de control a fost antrenat aproape un miliard de dolari și am ajutat la salvarea a 30 de milioane de vieţi. Când am început activitatea în 2007, 11 ţări au început să se ferească de fumat. Astăzi, numărul lor este de peste 50, cuprinzând aproape 1,5 miliarde de persoane.
Prevenirea obezităţii
O reacţie comună la intervenţiile din domeniul sănătăţii publice care vizează combaterea obezităţii este că Guvernul nu ar trebui să fie implicat şi că oamenilor ar trebui să li se permită să-şi facă propriile alegeri, iar dacă devin obezi şi dezvoltă o boală ca urmare a acestui lucru, este vina lor. Lăsând la o parte faptul că unii contribuabili într-adevăr duc o mare povară din cauza acestor boli, am crezut întotdeauna că rolul Guvernului este de a ajuta oamenii să se protejeze de lucruri dăunătaore. De aceea, avem legi care necesită folosirea centurii de siguranţă.
Oamenii au, de asemenea, concepţii greşite despre ceea ce cauzează obezitatea. Ei tind să creadă că este, în primul rând, o problemă de lene - o lipsă de mişcare. Dar nu este adevărat. Principalul vinovat este regimul alimentar. Cei mai mari „contribuabili” la această problemă sunt băuturile carbogazoase și cele îndulcite cu zahăr, deoarece conţin o mulţime de calorii, iar consumarea acestora nu reduce pofta de mâncare.
Pe măsură ce gradul de conştientizare a pericolului s-a răspândit, ţările şi oraşele au început să acţioneze. Acum doi ani, nicio municipalitate nu avea impozite la băuturi îndulcite. Acum, şapte oraşe şi judeţe le au, acestea reprezentând peste 8 milioane de locuitori. Anul trecut, patru mari oraşe din SUA - Chicago, Philadelphia, San Francisco şi Oakland - au stabilit impozit la băuturile îndulcite. Mai multe oraşe, probabil, le vor urma exemplul, deoarece dovezile în favoarea acestor impozite devin din ce în ce mai incontestabile. Un studiu recent, privind impozitul pe băuturi îndulcit cu zahăr din Mexic, a constatat că achiziţiile de băuturi impozitate au scăzut cu aproape 10%.
Siguranţa rutieră
Accidentele de vehicule ucid anual 1.3 milioane de persoane şi rănesc peste 50 de milioane. Accidentele sunt pe locul zece în topul principalelor cauze de deces în lume şi numărul unu în ceea ce priveşte decesul persoanelor cu vârsta între 15 şi 29 de ani. Şi de această dată, ţările cu venituri mici şi mijlocii suferă cel mai mult. Chiar dacă aceste ţări au doar jumătate din maşinile lumii, ele reprezintă 90% din totalul deceselor rutiere.
Unul dintre motive este că drumurile, trecerile de pietoni şi alte infrastructuri nu sunt proiectate pentru siguranţă. Lucrăm cu guvernele şi experţii în transporturi pentru a schimba acest lucru. Vehiculele nesigure sunt, de asemenea, o cauză importantă a deceselor provocate de accidente. În SUA şi în Europa, protecţia de bază, precum airbag-urile şi controlul electronic al stabilităţii, sunt cerute de lege, însă în restul lumii nu sunt, permiţând producătorilor auto să vândă maşini care sunt adevărate capcane ale morţii. Mai mult de un secol după ce Henry Ford a început producerea în masă a maşinilor, 80% din ţări nu reglementează siguranţa vehiculelor.
În ţările cu venituri mici şi mijlocii, producătorii de automobile - inclusiv producătorii din SUA şi cei europeni - vând maşinile şi alte vehicule fără multe din protecţiile de bază, care sunt obligatorii aici acasă. Rezultatul: Oamenii sunt ucişi în urma unor accidente, din care ar fi putut supravieţui, probabil, în SUA sau în Europa.
Acest lucru este deosebit de deranjant, deoarece costă foarte puţin ca să faci o maşină să fie sigură, de obicei, doar câteva sute de dolari.
Programul nostru de siguranţă rutieră lucrează cu grupurile de consumatori şi cu guvernele pentru a schimba acest lucru. Am finanţat testarea vehiculelor din America Latină, India şi Asia de Sud-Est, iar rezultatele au fost făcute publice, astfel încât consumatorii să poată lua decizii în cunoştinţă de cauză. Am început, de asemenea, negocieri cu producătorii, pentru a-i convinge să respecte standardele de siguranţă în fiecare ţară. Cu toate acestea ştim că respectarea voluntară nu este suficientă. Mai multe guverne trebuie să-şi stabilească standarde de siguranţă şi am început să colaborăm cu partenerii din alte ţări, pentru a-i încuraja să ia măsuri.
În fiecare dintre aceste domenii, rezultatul investiţiilor va fi enorm, deoarece multe dintre cele mai bune soluţii necesită sume relativ mici, adesea doar pentru a susţine şi a organiza campanii de promovare la nivel local. Mai mult, unii chiar nu au nevoie deloc de bani, ci doar ca liderii care îi conduc să îşi schimbe mentalitatea.
█ Articole relaționate:
Medicul care a câștigat un milion de dolari pentru a salva viețile oamenilor