Autor: Mariana Matcovschi/Irina Papuc
Deja de un an în Republica Moldova se organizează licitații publice după o lege nouă, fără ca participanții la tendere să poată depune contestații. De la începutul acestui an în Sănătate există și o instituție nouă care organizează exclusiv tendere în sectorul medical, pentru care sunt percepute taxe. Fără un mecanism de contestare există probabilitatea ca transparența în licitații să fie mimată, atrag atenția experții. Numai în Sănătate în peste 280 de licitații nu s-a asigurat dreptul la contestare.
Exact în ziua în care Expert-Grup publica o analiză despre riscurile lipsei de transparență în achizițiile publice, Ministerul Sănătății anunța organizarea unui eveniment prin care urma să comunice jurnaliștilor cât de transparent este Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate și câte economii a reușit să facă instituția.
„Una dintre principalele acțiuni în vederea eliminării risipei banilor publici, a fraudei și corupției din sănătate a fost crearea CAPCS. Nu vom mai admite ca vreun pacient internat să fie pus în situația de a-și procura singur medicamentele”, menționa Ruxanda Glavan în cadrul unei mese rotunde organizată recent. Demnitarul a comunicat că Centrul a petrecut licitații în valoare de 300 de milioane de lei, fiind cumpărate 781 de titluri de medicamente, reușind că economisească în același timp 100 de milioane de lei.
Cu doar o zi mai devreme, Expert-Grup atenționa despre riscurile enorme de fraude în achizițiile publice, iar lentoarea de care dau dovadă autoritățile în implementarea reformelor generează suspiciuni de interese. Mai exact, experții au atenționat despre tergiversarea creării Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor. Aceasta nu este funcțională nici până astăzi, ceea ce înseamnă că în cazul a cel puțin 280 de licitații organizate centralizat nu a existat posibilitatea de a depune contestații.
„Amânarea procesului de instituire a Agenției Naționale de Soluționare a Contestațiilor generează o serie de riscuri, unul fiind subminarea încrederii agenților economici în imparțialitate Alte riscuri asociate țin și de corupție, înțelegeri secrete sau de alte scheme de mimare a procesului de competiție în achizițiile publice”, susține Iurie Morcotîlo, autorul analizei. Riscurile enunțate sunt mari din cauza faptului că agenților economici care s-au considerat nedreptățiți le-a rămas o singură soluție – să meargă direct în instanță. Fiind însă o procedură greoaie, care necesită și foarte mult timp, probabil mulți au și renunțat din start la idee de a-și face dreptate, mai menționează expertul.
De asemenea, Iurie Morcotîlo consideră că tergiversarea procesului de constituire a instituției generează suspiciuni precum că există interese ascunse ale persoanelor responsabile de selectarea consilierilor pentru soluționarea contestațiilor.
Din nou lider la licitații câștigate
Potrivit Agenției pentru Achiziții Publice (AAP), instituțiile medicale din țară, timp de câțiva ani, procură medicamente, echipamente medicale și produse farmaceutice de la aproape aceleași companii. În 2017 pe primul loc se clasează Dita EstFarm SRL, care și în anii precedenți a obținut cele mai mari sume din licitațiile publice organizate. Firma a livrat de la începutul acestui an spitalelor produse în valoare de peste 46 de milioane de lei. După Dita Est Farm, cu contracte în valoare de peste 9 milioane de lei, se situează Esculap Farm. Ambele firme au câștigat cele mai grase contracte și la ultimele licitații organizate pe final de 2016.
Surpriza cu numărul 3
Dacă e să analizăm valoarea contractelor, atunci diferența dintre Esculap Farm și Pharmony SRL este minoră, ultima câștigând tendere în valoare de 9,5 milioane de lei. Pharmony a reușit să câștige mai multe licitații, fiind proaspăt fondată, mai exact în anul 2015. Fondatorul acesteia este Alexandru Șarco, care este și coordonator tehnic la REPEMOL. Firma a câștigat primul contract cu o instituție publică, când au fost procurate mai multe teste pentru măsurarea glicemiei, un proiect lansat de ministrul Sănătății și pe care a insistat atât de mult, încât s-a decis să se rupă bani din alte fonduri care să fie alocate acestei firme. Menționăm că întâi a avut loc licitația apoi au fost identificați și banii. Firma a devenit eligibilă pentru licitații publice după ce, întâmplător sau nu, responsabilii din Achiziții au eliminat obligativitatea de 3 ani de prezență pe piață. Ordinul a fost semnat de Ivan Antoci, acum director al CAPCS și fost vicedirector al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.
„Un gol de care se folosesc cei cu interese”
Sergiu Rață, președintele Asociației Patronale a Importatorilor de Dispozitive Medicale și Echipamente de Laborator „DISMED”, confirmă că lipsa unui mecanism de contestare afectează mult procesul de achiziții publice în sănătate: „Nu ai cui scrie nicio contestație. Este un gol de care se folosesc cei care au interese”, susține el. Pentru mai multe detalii, Sergiu Rață ne-a rugat să revenim cu un telefon, apoi a spus că refuză să facă alte comentarii la subiect.
Menționăm că în anul 2016 medicina a ocupat locul șapte în topul domeniilor celor mai afectate de corupție, după justiție, conform CNA. Instituția a făcut publice mai multe cazuri de corupție, însă licitațiile publice nu au mai constituit subiect de mare interes.
█ Articole relaționate:
Companii farmaceutice formate peste noapte pot participa la licitații publice
Stăpânii medicamentelor în Republica Moldova. Cui îi revin cele mai grase contracte din acest an