Toxocaroza este o boală parazitară recidivantă, provocată de migrarea în corpul uman a larvelor ascaridatelor(limbricilor). Infecţia contagioasă poate fi transmisă de la animale la om, fiind cauzată de nematode, adică paraziţi ai intestinului câinilor și pisicilor. Deşi este frecventă, mai cu seamă la copii, toxocaroza umană rămâne a fi o problemă, relativ, mai puţin cunoscută medicilor practicieni. Aceasta are dintre cele mai variate simptome.
Căile şi factorii de transmitere
Pentru om căile tipice de infestare cu Toxocara sunt:
a). Orală (de obicei contagioasă, mai rar alimentară). Sezonul de infestare a omului continuă pe tot parcursul anului, dar perioada când se înregistrează cele multe cazuri de molipsire se înregistrează în perioada de vară-toamnă, când numărul de ouă de Toxocara în sol este este maxim. Rata infestării câinilor, preponderent tineri, cu Toxocara este foarte înaltă în toate regiunile țării, mai cu seamă în zonele rurale. De obicei toți cânii pot fi infestați cu acest parazit.
b). Contactul cu solul. Contaminarea solului cu ouă de Toxocara, în sine, nu este esenţială în transmiterea toxocarozei, în cazul în care contactul cu el este limitat. Cei mai expuși infestării sunt oamenii care sunt în contact permanent cu solul. De exemplu, angajaţii serviciilor comunale antrenaţi în salubrizarea străzilor, prinderea maidanezilor, şoferii, mecanicii auto, precum şi medicii veterinari care se pot infesta la contactul cu blana de animale şi obiectele lor de îngrijire, contaminate cu ouă de Toxocara.
Acești limbrici pot fi transmiși și copiilor, mai ales dacă aceștia pun în gură particule de pământ infestat. În acest caz, agentul toxocarozei se transmite direct, producând infestări masive cu consecinţe clinice grave.
Grupurile cu risc sporit de infestare cu toxocare sunt copiii cu vârsta între 1-6 ani, care contactează cu câinii infestaţi în timpul jocului sau îngrijirii;
- grupuri profesionale: medicii veterinari, personalul azilurilor pentru câini, circurilor, grădinilor zoologice, angajaţii serviciilor comunale, vânzătorii din magazinele şi gheretele de legume, şoferii, mecanicii auto;
- bolnavii cu handicap şi retard mintal, cu o înclinaţie pentru geofagie (care tind să mănânce particule de pământ);
-persoanele cu un nivel de cultură igienică scăzut;
- proprietarii grădinilor, terenurilor arabile, cei care practică vânătoarea cu câini, proprietarii de animale de campanie.
Citiți articolul integral pe Sanoteca.md, un produs E-Sănătate.MD