Autor: Parascovia Rogate
Numărul de infecţii transmisibile, precum HIV sau hepatitele virale în rândul moldovenilor s-ar putea menține în constantă creștere, în special printre consumatorii de droguri, care sunt încarcerați în Moldova pentru consumul de stupefiante, fără alte pedepse alternative. Pentru ca situația să se schimbe, autorităţile din Moldova trebuie să decriminalizeze consumul de droguri, adică să găsească alternative la detenţie. Doar în acest mod, persoanele dependente ar putea reveni la obiceiurile de viaţă sănătoase și s-ar putea integra reușit în societate. Concluziile aparţin mai multor specialişti din domeniul sănătăţii și dreptului, care au discutat în cadrul unui offline cu jurnaliştii.
La întrunirea neformală au participat jurnaliști, pe de o parte, iar pe de alta - specialiști din domeniu. În discuții s-au implicat coordonatorul de programe în cadrul Uniunii pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor (UORN), Oxana Buzovici, Andrei Lungu, avocat la Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM), juristul IDOM Radu Bobeică, Vitalie Rabinciuc, reprezentant al comunității consumatorilor de droguri injectabile și grupul de inițiativă PULS, Stanislav Grosu, medic psihiatru-narcolog și Dumitru Paniș, fost consumator de droguri, care a povestit experiența sa și modul în care abordarea autorităților i-a afectat relațiile cu oamenii.
Specialiștii au explicat aspectele decriminalizării consumului de droguri și au informat presa despre cât este de important ca Moldova să adopte o astfel de schimbare. Despre găsirea unor alternative la detenție pentru consumatorii de droguri în presa moldovenească nu s-a vorbit prea multe. Cele care abordează acest subiect şi bat alarma asupra consecinţelor sunt organizaţiile neguvernamentale. Acestea vor să convingă autorităţile să ia măsuri şi să schimbe legislaţia în domeniu, care este imperfectă. Mai exact, în Moldova, consumatorii pot fi reţinuţi doar pentru că au în posesie o cantitate infimă de droguri, precum ar fi 0,001 grame. În consecinţă, consumatorii de droguri se aleg cu antecedente penale, ceea ce rămâne ca și o pată asupra viitorului lor. Ei nu pot să-şi mai găsească un loc de muncă, iar societatea îi vede drept infractori. „Există foarte multe dosare de acest fel, iar consumatorii sunt încarcerați. Banii publici ajung să fie alocați pentru detenție și nu pentru tratament, așa cum ar fi normal să se întâmple”, explică Andrei Lungu, avocat la Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM).
Specialiştii afirmă că Hotărârea de Guvern nr.79 din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe în trafic ilicit trebuie modificată. Mai exact, autorităţile trebuie să mărească cantitatea de droguri admisibilă pe care pot să o deţină consumatorii de droguri. „Polițiștii care identifică astfel de cazuri ar trebui să recomande servicii de reducere a riscurilor, de reabilitare şi să le ofere sprijin psihologic celor dependenți. Cu o astfel de abordare ei singuri vor cere ajutor”, este convins Vitalie Rabinciuc, membru al Comunității persoanelor consumatoare de droguri din Moldova.
Dumitru Paniş a consumat droguri aproape 20 de ani. În tot acest timp a fost trimis la închisoare de două ori, a doua oară doar pentru simplul fapt că nu s-a prezentat în mod repetat la şedinţele de judecată. Acum cinci ani, acesta a reușit să se integreze în societate și să renunțe la droguri, cu ajutorul serviciilor organizațiilor neguvernamentale.
„Încarcerarea persoanelor consumatoare de droguri este inutilă. Asta nu duce la nimic. Când am fost reținut eram într-o depresie enormă. Pe atunci, copiii mei erau în clasa I-a și se simțeau stigmatizați de cei din jur”, mărturisește Paniș.
Dacă Dumitru afla despre aceste servicii acum 13 ani când a fost pentru prima dată trimis la închisoare viaţa sa ar fi fost cu totul alta. „Acum, sunt pe cale să-mi restabilesc licenţa de avocat. Activez într-o organizaţie neguvernamentală şi sunt preşedintele comitetului părintesc la liceu. Acum vecinii vor să vorbească cu mine şi adesea îmi cer sfaturile. Oamenii nu mă mai ocolesc cu privirea şi nici nu fac presiuni asupra copiilor mei”, mai spune Dumitru.
În statele în care a fost aplicată decriminalizarea forţele de ordine sunt cele care informează consumatorii despre posibilităţile şi serviciile de reducere riscurilor de care ar putea beneficia.
„Având antecedente penale, un consumator nu mai se mai poate integra atât de ușor în societate. El nu se poate angaja, iar dacă vorbim de comunitățile mici, atunci acesta rămâne în memoria colectivă ca un infractor fost deținut. Există astfel riscul să se afle în permanență într-un cerc vicios, căci dacă nu are un job, el va comite din nou infracțiuni ca să-și poată întreține familia”, adaugă Vitalie Rabinciuc.
Dincolo de toate raționamentele aplicării decriminalizării, există și factorul financiar, căci cheltuielile legate de întreținerea unui deținut în penitenciar ajung la 160 de lei pe zi, pe când tratamentul costă cu până 95 la sută mai puțin. Acum în Moldova ar exista oficial aproximativ 11 mii de consumatori de droguri, în realitate cifra ar fi de cel puțin trei ori mai mare.
█ Articole relaționate:
CAMPANIE//Sănătate INFO lansează o campanie privind decriminalizarea consumului de droguri