Autor: Irina Papuc
Mâine expiră termenul dat de Ministerul Sănătății pentru consultarea cu societatea civilă a proiectului de reformare a Serviciului Supraveghere de Stat a Sănătății Publice. Deși ar fi trebuit să vină la pachet, încă de pe 13 iunie Ministerul a înregistrat la Parlament un proiect de lege prin care propunea centralizarea funcțiilor de control din mai multe agenții și structuri publice, prin transferul acestora către Agenția Națională de Sănătate Publică. Chiar și după dezbaterile în Comisia de profil se pare că și la Parlament și la Guvern viitorul sănătății publice e în totuși în ceață. Funcționarii nu sunt siguri dacă viitoarele structuri din cadrul Agenției Naționale de Sănătate Publică se vor chema așa cum prevăd actualele propuneri.
Proiectul de lege, al cărui autor este Guvernul, a ajuns la Parlament în 13 iunie. Acesta prevede transferul funcțiilor de control de la mai multe instituții către Agenția de Sănătate Publică. În total noua structură ar urma să preia atribuțiile de control de la: Centrul Național de Sănătate Publică, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția de Transplant, Comitetul de Control asupra Drogurilor și ale Agenției Medicamentului. Deja prin proiectul propus se prevedea lichidarea Centrului Național de Sănătate Publică ca entitate juridică și transferarea tuturor competențelor către noua Agenție. Reforma atinge și Centrul Național de Management în Sănătate, care rămâne și el fără personalitate juridică și va constitui o singură instituție, deopotrivă cu CNSP.
Proiectul a fost ieri discutat în Comisia de profil din Parlament și a generat discuții cu tonuri ridicate. Luat în parte, documentul lasă numeroase întrebări fără răspuns: cum vor fi repartizate structurile în cadrul viitoarei Agenții, de câți angajați va dispune viitoarea Agenție, care sunt necesitățile de personal, etc. Întrebați dacă mai există vreo țară în care sistemul este structurat astfel, reprezentanții Guvernului nu au putut da răspunsuri exacte. Așa sau altfel, reforma nu este acceptată acum de o parte din specialiștii în epidemiologie, iar directorul CNSP Iurie Pînzaru spune că a căutat răspunsuri în experiența României. Așa ceva nu a găsit.
„Noi nu punem problema reformei în esență. Toată lumea înțelege că este necesară și nu ne opunem. Noi punem problema structurii. Nicăieri în lume nu am găsit ca un Institut care face știință să fie supus organelor de control. Inclusiv în România Inspecția și Sănătatea Publică sunt structuri separate, fiind subordonată unui secretar de stat. Pentru a evita conflictul de interese Inspectoratul nu autorizează întreprinzătorul, el doar verifică cum este respectată legislația și aplică restricții. Autorizarea sanitară, diagnosticul de laborator revin altor structuri pentru a evita conflictul de interese”, s-a expus Pînzaru. Actualul director a insistat ca viitoarea structură să aibă personalitate juridică. „Nu e posibil”, i-a replicat consilierul premierului, Mircea Buga.
„Contravine conceptului reformei și nu poate fi acceptat. Aceste propuneri nu mai sunt valabile la această etapă, doar dacă schimbăm conceptul per ansamblu”, a spus calm Buga. De altfel, CNSP a insistat încă la etapa consultărilor publice ca să nu fie admisă înlăturarea persoanei juridice pentru această structură, din motiv că este o instituție complexă, inclusiv cu componenta de știință.
Deja dacă analizăm proiectul supus pentru dezbateri publice de Ministerul Sănătății putem să ne dăm seama cum ar urma să funcționeze viitoarea Agenție, Parlamentul fiind pus în situația de a vota un document neclar. Propunerile Ministerului Sănătății sunt următoarele: în cadrul acestei structuri vor funcționa:
- Inspectoratul de Stat în Sănătate Publică, cu funcții de control
- Institutul de Sănătate Publică, actualul CNSP
- Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate
Toate aceste structuri se vor afla în cadrul Agenției, fără personalitate juridică, Agenția la rândul său urmând să se supună Ministerului Sănătății. După ce denumirile viitoarelor structuri au fost discutate cu mari nemulțumiri, și reprezentantul Guvernului și cel al Ministerului Sănătății au recunoscut că numele acestora ar putea fi schimbate și că acesta nu este un element foarte important al reformei. Responsabilii nu au putut răspunde nici câte resurse vor fi economisite după aplicarea reformei.
În timp ce nu se știe cu exactitate cum se vor chema viitoarele structuri nu știm exact nici care sunt statele de personal pentru acestea. „Noi ne-am axat anume pe Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice, pentru celelalte componente urmează să lucrăm și asupra statelor de personal. Acum suntem gata să venim cu o cifră pentru Inspectorat și pentru Institut. Pentru restul CNMS și CNEAS încă nu”, a spus viceministrul Sănătății Aliona Serbulenco.
Proiectul de lege nu a obținut numărul necesar de voturi, astfel că decizia finală o va lua Parlamentul.
„Noi am fi de acord să fim și într-o agenție numai ca să putem fi instituție autonomă. Dumneavoastră înțelegeți foarte bine că în fruntea unei instituții cu funcții de control poate veni oricine, un funcționar public obișnuit. Nu este neapărat să fie profesor, savant, specialist (…) Un doctor cu ani buni de experiență primește un salariu de 1.360 de lei. Vă închipuiți ce înseamnă acest lucru? Îmi doresc ca să se înțeleagă importanța acestei instituții. E același risc ca și când ați subordona Academia de Științe a Moldovei unei direcții, care se va supune viceministrului, iar acela la rândul lui se supune ministrului. Cobori cu patru niveluri. Îngrijorarea mea e că rămân tot mai puține forțe care să aibă grijă de Sănătate nemijlocit, căci toți ceilalți au grijă de boală, respectiv de bani”, este opinia exprimată anterior pentru Sănătate INFO de către Ion Băhnărel, Director adjunct în supravegherea sanitară, adjunct al medicului-șef sanitar de stat.
█ Articole relaționate: