Autor: Parascovia Rogate
Pentru cei 11 mii de consumatori de droguri înregistrați oficial în Republica Moldova, numărul centrelor de reabilitare în care aceștia ar putea beneficia de terapie motivațională, comportamentală sau asistență psihologică este infim. La fel și punctele de distribuire a metadonei, medicamentul care substituie drogurile și te ajută să scapi de dependență sunt doar nouă la număr. Consumatorii de droguri nu au acces nici la servicii unde ar putea căpăta anumite deprinderi de muncă, în consecință reabilitarea durează o perioadă mai îndelungată, acest lucru demotivându-i pe mulți să se lase de stupefiante. Toate aceste servicii sunt binevenite și vor trebui obligatoriu extinse, dacă vrem ca țara să ofere alternative la detenția consumatorilor și să micșoreze numărul utilizatorilor, afirmă specialiștii.
Așadar, centre de reabilitare a consumatorilor există la Chișinău la Dispensarul Narcologic, în raionul Fălești, la Anenii Noi și un centru în regiunea transnistreană. Experții spun că ele nici pe departe nu acoperă necesarul de servicii, întrucât consumatori de droguri există în fiecare raion. Raportat la 100 de mii populație țara ar trebui să dispună de cel puțin 10 astfel de centre.
„Cu siguranță că e nevoie de mai multe, ca, de exemplu, în fiecare raion. Un centru de reabilitare ar putea oferi servicii atât pentru consumatorii de droguri, cât și pentru bolnavii de alcoolism, deoarece e vorba de dependență, iar cererea e mare. Aceste programe ar putea fi folosite ca alternative la detenție. Ele oferă servicii de terapie motivațională, comportamentală, activități cu psihologul și psihoterapeutul. Alte centre oferă și asistență socială”, a declarat pentru Sănătate INFO Ala Iațco, președintele Uniunii pentru Prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor.
█ Decriminalizarea drogurilor – experiența de succes a Portugaliei
Specialista spune că, la modul practic, există și programele de reducere a riscurilor, care cuprind o serie de servicii destinate persoanelor din grupurile de risc, inclusiv consumatorilor de droguri, persoanelor HIV-pozitive, bărbaților care fac sex cu alți bărbați, etc. În cadrul acestor centre, consumatorii pot beneficia de seringi de unică folosință pentru utilizarea drogurilor, de prezervative gratuite, consiliere psihologică, consultații medicale la diverși specialiști și tratament de substituție cu metadonă. În cazul în care responsabilii vor adopta politici privind decriminalizarea consumului, atunci ele vor deveni și mai insuficiente.
„Trebuie create o serie de servicii care să ofere asistență psihologică, socială și posibilitate ca dependenții de droguri să-și dezvolte abilități profesionale. Aceste persoane trebuie integrate în societate ca să lucreze și să-și întrețină familiile”, mai spune Iațco.
Specialista mai spune că astfel consumatorii de droguri nu vor mai fi tentați să comită infracțiuni. Cel mai des acestea au loc sub influența drogurilor, în consecință oamenii ajung la închisoare. „Dacă o persoană dependentă de droguri va fi pedepsită, ea nu va fi ajutată și ar putea comite aceleași infracțiuni. În schimb, e nevoie să beneficieze de servicii sociale ca să depășească dependența. Omul nu trebuie pedepsit. Din contra, e bine să-i oferim o alternativă. Noi știm că dependența e o boală, care afectează o persoană din punct de vedere fiziologic, psihologic și social. De aceea, trebuie să venim cu oportunități de tratament și nu de încarcerare”, mai spune președintele UORN, organizație care reprezintă interesele consumatorilor de droguri.
Ca să fie identificate însă programele de reducere a riscurilor ce vor ajuta la decriminalizarea consumului de droguri e nevoie de implicarea mai multor actori din diverse instituții de profil (Ministerul Sănătății, cel al Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerul de Interne, precum și actori neguvernamentali, care știu exact ce necesități au utilizatorii de stupefiante.
„Aceste autorități trebuie să se reunească și să identifice un set de servicii, care să fie funcțional și aplicat în Moldova. Presupun că pe viitor va trebui să lucrăm cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu alte organizații care oferă locuri de muncă, ca s-i accepte pe consumatorii de droguri. Este important să li se ofere un loc unde să muncească, să se simtă importanți și să aibă o sursă de existență pentru ei și copiii lor”, adaugă Iațco.
Multe dintre programele de reducere a riscurilor, de care dispune Moldova pot fi aplicate drept alternative la detenție pentru consumatorii de droguri, dar, în starea actuală, acestea sunt insuficiente.
„În forma în care sunt acum, aceste programe nu vor acoperi numărul de persoane care au nevoie de ele, care vor fi identificați de forțele de ordine. Dacă va fi așa o abordare și consumatorii de droguri vor fi direcționați către aceste servicii, trebuie să avem mai multe resurse financiare pentru a implementa serviciile și mai mulți oameni ca să satisfacem cererea”, a conchis Iațco.
La fel și cu cabinetele unde consumatorii vin pentru a-și administra metadona. Numărul lor, la fel, trebuie extins. În cadrul tratamentelor de subtistuție cu metadonă sunt oferte și servicii psiho-sociale, care îi ajută pe consumatorii de droguri să-și depășească dependența și să se reintegreze în societate. Metadona este un medicament, oferit gratuit și este eliberat de medicii narcologi în cadrul serviciilor de asistență narcologică.
De altfel, Ala Iațco ține să mai amintească încă o dată despre resursele financiare care ar putea fi economisite din bugetul public și folosite pentru tratarea acestor persoane. De exemplu, cheltuielile privind întreținerea unui deținut în penitenciar ajung la 160 de lei pe zi, pe când reabilitarea unui consumator de droguri costă cu aproximativ 95 la sută mai puțin. Acum în Moldova sunt înregistrați oficial 11 mii de consumatori de droguri, în realitate cifra ar fi de cel puțin trei ori mai mare.
În Moldova, programele de reducere a riscurilor sunt aplicate în mare parte de organizațiile neguvernamentale din domeniu în aproape 30 de localități din țară. Costul anual al unui astfel de program pentru consumatorii de droguri este de aproximativ 100 de mii de lei.
În Republica Moldova de aceste servicii beneficiază peste 13 mii de persoane, deși de ele ar avea nevoie peste 30 de mii. Majoritatea banilor (90%) pentru programele de reducere a riscurilor sunt oferiți de către Fondul Global pentru combaterea SIDA, TB și Malariei. Doar 10 la sută sunt acoperiți de către stat. În 2017, donatorul extern a oferit Moldovei pentru programele de reducere a riscurilor un milion 150 de mii de euro.
Vom adăuga că din 2018 Fondul Global urmează să-și reducă drastic finanțarea pentru mai multe țări din spațiul CSI, inclusiv pentru Moldova. Astfel, autoritățile trebuie să găsească bani proprii ca să nu permită întreruperea prestării serviciilor de prevenire a riscurilor.
█ Articole relaționate:
CAMPANIE//Sănătate INFO lansează o campanie privind decriminalizarea consumului de droguri