Autor: Irina Papuc
După ce fostul ministru al Sănătății a plecat din funcție cu o parte din echipa sa, problema medicilor care au fost acționați în judecată rămâne pe seama actualului ministru, Stela Grigoraș. În timp ce unii medici au depus plângeri și în adresa actualei ministre, alții trebuie să se prezinte în instanță. Primele ședințe de judecată au început deja.
În cazul unei tinere doctorițe, care avea viza de reședință în Nisporeni atunci când a depus actele pentru studii, prima ședință de judecată a fost stabilită pentru 3 august. Aliona (n.n. – nume schimbat la cererea persoanei), care activează acum în calitate de medic la Spitalul Județean de Urgență Cluj, a postat chemarea în judecată pe Facebook, solicitându-le prietenilor ei ajutorul. Tânăra și-a început studiile la buget în anul 2013, a făcut și rezidențiatul la specialitatea neurologie pediatrică, apoi a plecat. Ministerul Sănătății a dat-o în judecată pe motiv că a refuzat să muncească trei ani la stat, așa cum prevede contractul. Fără a invoca alte circumstanțe, autoritatea solicită tinerei 235.000 de lei, sumă cu care aceasta ar fi „prejudiciat statul Republica Moldova”, făcând studii din banii publici.
„În situația în care doamna nu și-a onorat obligațiile contractuale asumate de a lucra pe un termen de trei ani conform îndreptării eliberate de Ministerul Sănătății și a adus un prejudiciu statului de 235.000 de lei, prin prisma normelor enunțate, rezultă că persoana în cauză urmează să restituie suma”, se menționează în cererea de chemare în judecată. Ministerul Sănătății face trimitere la Hotărârea de Guvern 1396 din 2003, dar și la prevederile Codului Muncii.
Prima ședință de judecată în cazul tinerei urmează să aibă loc mâine, la Judecătoria Centru. Instanța a atenționat părțile că au posibilitatea să recurgă la mediere, astfel încât să se ajungă la o înțelegere de ambele părți.
Aliona spune că a fost anunțată prea târziu despre litigiu. Din acest motiv nici nu a reușit să se întoarcă în țară. „Am încercat de mai multe ori să iau legătura cu cei de la Judecătorie pentru a amâna ședința, însă nu am reușit să obțin un răspuns până acum. În țară vom ajunge mai târziu și atunci sperăm să angajăm un avocat”, spune ea. Tânăra doctoriță povestește că a plecat din țară, urmându-și soțul, însă și sistemul a dezamăgit-o de la etapa rezidențiatului.
„Am plecat împreună cu toată familia. Mi-am urmat soțul și, având copil, nu puteam rămâne separați. Eu sunt recunoscătoare Universității pentru cunoștințele oferite și pentru șansa de a cunoaște oameni deosebiți. Însă ceea ce se întâmplă după studii, inclusiv la etapa de rezidențiat, m-a dezamăgit. Trebuie să mai ținem cont și de salariu și condițiile de muncă”, explică tânăra.
Între timp, deși se află în funcție de doar câteva zile ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Stela Grigoraș, a primit până acum trei plângeri de la medicii acționați în judecată. „Sunt cazuri individuale. Doamna ministru a dat ordin ca aceste plângeri să fie examinate și să se găsească o soluție pe cale amiabilă”, a spus Cristina Stratulat, responsabilă de comunicarea cu mass-media în cadrul noului minister creat.
Ieri, o parte dintre tinerii medici s-au adunat pentru a colecta semnături pentru ca demersul acestora către autorități să fie auzit. Un demers urmează să fie expediat președintelui Igor Dodon, care se află în vacanță, iar altul actualei conduceri ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Tinerii solicită să se ia măsuri pentru ca acest conflict să fie oprit.
„Acest contract prevede în mod expres, obligativitatea tânărului specialist de a se angaja, după absolvire, conform trimiterilor Ministerul Sănătății și de a activa minim 3 ani. Din păcate, Ministerul Sănătății, după părerea grupului de studenți, nu și-a respectat nici el obligațiile ceea ce automat este considerat ca încălcare a drepturilor, prevăzute nu doar în contract ci și în actele normative ierarhic superioare. Vrem să menționăm că există cazuri în care nu s-a luat în considerație domiciliul permanent. Mai mult, la momentul acționării în judecată contractul este expirat, ceea trezește nedumeriri referitor la obligația tânărului specialist de a respecta prevederile contractului”, se menționează în demers.
Cel care a pregătit demersul este Vladimir Bolocan, doctorand la USMF „Nicolae Testemițanu”. Tânărul a decis să se implice din proprie inițiativă, pentru a-și ajuta colegii. O mare parte dintre ei sunt plecați peste hotare, spune el. „Ieri am avut o tentativă de a aduna cât mai multe semnături, însă o parte dintre colegi sunt rezervați, din frica unor eventuale răfuieli din partea ministerului. Aproximativ jumătate dintre cei acționați în judecată au plecat peste hotare, în cazul altora angajarea nu s-a făcut din cauza faptului că nu erau locuri de muncă acolo unde au fost îndreptați. Alții au refuzat angajarea din cauza salariului mizer”, explică Bolocan. Problema sesizată și de medici este că Ministerul Sănătății nu avea habar câți bani trebuie să solicite de la tineri.
„Inițial, s-a cerut 235.000 de lei, apoi suma a fost scăzută la aproximativ 180.000 de lei în unele cazuri. Oricum, Ministerul Sănătății nu a fost capabil să explice cum a ajuns la această cifră, prezentând niște tabele din care nu se înțelege nimic”, mai spune tânărul. Prima ședință de judecată a avut loc ieri. Acum doctorii implicați în proces sunt în căutarea unui avocat care ar putea să le reprezinte interesele în mod colectiv.
Avocații spun că și în urma unei examinări la suprafață a cazului se poate înțelege că Ministerul Sănătății a admis erori, iar tinerii au șanse mari să-și facă dreptate. Mai mult, hotărârea la care face trimitere Ministerul Sănătății ar putea încălca un drept fundamental al omului.
„Este un caz care necesită mai mult timp pentru documentare, însă analizând la suprafață se pot constata următoarele aspecte. În contractul semnat între tânărul specialist și Universitate trebuia indicat costul studiilor, altfel atrage nulitatea lui relativă. E o clauză obligatorie a contractului. De asemenea, contractul trebuie să conțină anexe unde să fie calculate costurile anilor de studii, cu metodologia de calcul. Astfel, studentul poate să știe dacă își asumă cheltuielile sau îl va rezilia, deși nu a fost prevăzută această opțiune. Și în alte state se practică repartizarea, însă se indică sumele ce ar urma să fie restituite, în caz de neonorare a prevederilor contractuale. Deci, o metodologie trebuia deja să existe la momentul încheierii, ca studentul să poată semna conștient”, explică avocata Viorica Grecu. În plus, apărătorul consideră că hotărârea de Guvern la care face trimitere Ministerul Sănătății ar putea încălca dreptul la muncă, care trebuie să fie benevolă și neforțată.
„Trebuie să se analizeze dacă această hotărâre de Guvern este constituțională, reieșind din prevederile articolului 44 din Constituție și ale articolului 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (dreptul la viață privată), care asigură dreptul la dezvoltarea profesională. În Contract urma a fi indicat locul repartizării pentru a asigura dreptul la viața privată, dar și a nu încălca articolul 44 din Constituție, care se referă la munca forțată”, mai precizează avocata. De altfel, nu este clar cum s-au făcut repartizările și dacă rezidenților li s-au asigurat toate condițiile acolo unde au fost trimiși. Or, lipsa unor condiții, cum ar fi lipsa unei locuințe, ar fi putut constitui temei de reziliere a contractului.
Amintim că Ministerul Sănătății, în vechea componență, a acționat în judecată 103 medici din promoția anului trecut, pe motiv că au refuzat să se angajeze în sistemul public. Nici până acum autoritatea nu a explicat cum a calculat sumele pe care tinerii ar trebui să le restituie și de ce acestea nu erau prevăzute în contractele încheiate cu tinerii specialiști. Până acum, la acest subiect au fost realizate studii care au constatat o problemă gravă în sistem - cu adevărat din bani publici se cheltuiesc sume enorme pentru instruirea doctorilor, însă aceștia nu sunt interesați să rămână în sistem. Curtea de Conturi a recomandat cu adevărat autorității să ia măsuri, însă reprezentanții Universității au recunoscut că cel puțin acum nu există suficiente mecanisme pentru a obliga doctorii să rămână în sistemul public.
Problema este complexă – tinerii care au studiat pe banii statului sunt obligați să activeze acolo unde este nevoie de ei. Semnând un astfel de contract, aceștia au acceptat condițiile impuse. Doar rezidenții cu note excelente au dreptul să aleagă instituția în care să activeze mai departe, conform prevederilor contractului-tip semnat între Universitate și student.
Pe de altă parte, Ministerul Sănătății și-a încălcat propriile documente aprobate, evitând la nesfârșit transformarea sistemului medical din unul derizoriu în unul competitiv. Din 2011 autoritățile au lungit „epopeea resurselor umane”, când au irosit peste 30 de mii de dolari pentru o strategie numai bună de aruncat la gunoi. O altă încercare s-a făcut în 2014, însă și aceea fără succes. O ultimă strategie aprobată în 2016 prevede planuri grandioase, însă deocamdată doar pe hârtie. Dezvoltarea infrastructurii, finanțarea adecvată a sistemului sănătății, majorarea salariilor, motivarea tinerilor să rămână în sistem prin diverse stimulente au rămas examene la care autoritățile au picat.
█ Articole relaționate:
Sistemul medical din Moldova îmbătrânește. Trei din zece medici sunt pensionari