Ghenadie Țurcanu, coordonator de programe în cadrului Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS).
Opinie formulată în contextul lansării Apelului public către premierul Pavel Filip - asigurați transparența în gestionarea banilor din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală
Cu siguranță nimeni nu poate pune la îndoială importanța reformei prin implementarea asigurării obligatorii de asistență medicală în anul 2004. Principalele particularităţi pozitive în ceea ce priveşte modelul de asigurare obligatorie de asistență medicală din Republica Moldova a fost obţinerea unui model de finanţare stabil, simplu și asigurarea echităţii în distribuirea resurselor şi a serviciilor prin comasarea fondurilor din buget, a salariaţilor şi a patronilor. Un alt aspect pozitiv a fost centralizarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală prin fondarea Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină pentru a asigura durabilitatea reformei.
Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM) i s-a atribuit rolul de singur gestionar al fondurilor, cu scopul de a fi soluţionată problema redistribuirii echitabile a mijloacelor financiare, precum şi a serviciilor pentru necesităţile populaţiei. În rezultat, banii ar trebui să urmeze prioritățile. Acesta este rolul CNAM. Însă până când nu va fi asigurată transparența distribuirii și utilizării mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, acest deziderat rămâne steril, iar modul de gestionare a resurselor trezește multe întrebări și dubii. Cu cât mai mult se centralizează mijloacele financiare acumulate din asigurarea obligatorie de asistență medicală cu atât mai înalt trebuie să fie gradul de transparență.
Acum legislația stabilește foarte clar cadrul juridic pentru determinarea mărimii, modului şi termenelor de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în fondurile constituite şi gestionate de CNAM, pentru încheierea contractelor cu prestatorii de servicii medicale etc. Cu toate acestea, nu există cadrul juridic care să prevadă explicit și fără interpretări cum CNAM și prestatorii de servicii medicale trebuie să asigure transparența distribuției și utilizării banilor. Există argumente precum că legislația actuală satisface cerința de asigurare a transparenței, prin Legea nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional. Mă întreb atunci de ce nu găsim astăzi pe pagina oficială a CNAM contractele cu spectrul, volumul și costul serviciilor plătite din fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente? Trezește îngrijorare decizia Guvernului de a nu accepta modificări la legislație, unde să fie stipulat clar ce informații trebuie să fie publice - numărul contractului și data când acesta a fost încheiat cu prestatorul de servicii medicale, spectrul și tipul serviciilor medicale contractate, precum și volumul și modul de virare a mijloacelor pentru serviciile medicale contractate, așa cum este prevăzut în proiectul de lege pregătit de deputata Oxana Domenti.
Alternativa propusă de Guvern, de a completa Contractul-tip de prestare a asistenței medicale cu norme ce ar prevedea plasarea pe pagina web oficială a CNAM a informației privind denumirea prestatorului de servicii medicale, data încheierii contractului, tipul asistenței medicale ce urmează a fi acordată de către prestator, precum și alte informații „relevante persoanelor asigurate” nu soluționează problema transparenței utilizării mijloacelor financiare acumulate în fonul de bază gestionat de CNAM.
Atenție! Guvernul vrea să facă publică doar informația despre tipul asistenței medicale - adică: urgentă prespitalicească; primară; specializată de ambulator, inclusiv stomatologică; spitalicească; servicii medicale de înaltă performanţă; îngrijiri medicale la domiciliu etc. Guvernul nu vrea să facă publică și informația sensibilă, cu adevărat de importanță majoră, care poate constitui un indicator real al modului cum sunt gestionate fondurile. Astfel, Guvernul mimează că vrea să asigure transparența utilizării mijloacelor fondului pentru achitarea serviciilor medicale curente (fondul de bază), care constituie peste 6 miliarde de lei. Fraza „precum și alte informații relevante persoanelor asigurate” menționată în Avizul Guvernului nu dovedește nimic altceva decât faptul că autoritățile sunt dispuse să decidă unilateral de ce informații avem noi nevoie și ce rămâne secret, așa cum a fost până acum.
Un singur lucru este cert acum. Dacă în lege ar fi existat reglementări clare privind asigurarea transparenței, fondurile CNAM nu ar fi ajuns parte a miliardului furat, un subiect despre care s-a vorbit atât de mult.