Autor: Irina Papuc
Astăzi Ministerul Justiției a anunțat că șeful adjunct al serviciului medical de la Penitenciarul nr. 13 și medicul psihiatru de la Penitenciarul nr. 16-Pruncul au fost suspendați din funcție. Anunțul vine după un val de presiune din partea societății în legătură cu moartea inexplicabilă a tânărului Andrei Brăguța, reținut și arestat pentru că s-a certat cu polițiștii. După ce unele probe au ajuns publice devine clar că au fost comise o serie de erori, iar sistemul justiției a permis, fără o implicare suficientă a sistemului medical, ca un om să moară într-o instituție a statului.
Două echipe de Urgență au fost chemate în data de 22 și 23 august în izolatorul de detenție provizorie a Direcției de Poliției a Capitalei, acolo unde se afla Andrei Brăguța. Primul echipaj – din care făceau parte un medic și un felcer - a sosit la ora 13.58 și au constatat că Andrei avea tulburare schizotipală și sindrom delirios. Tulburarea schizotipală nu trebuie confundată cu schizofrenia care este, conform clasificărilor de specialitate, „o psihoză intensă”, caracterizată printr-o stare „mintală severă”, când se pierde în totalitate contactul cu realitatea. În tulburarea schizotipală persoana are fobie socială, este deranjată de prezența oamenilor, este anxioasă, depresivă și are o gândire distorsionată. Poate crede în extratereștri, că este telepată sau poate înțelege greșit evenimentele care au loc în viața lui. Medicul al cărui nume nu îl vom divulga a constatat că Brăguța trebuie dus la Spitalul Clinic de Psihiatrie, însă angajații izolatorului s-au opus ca pacientul să fie scos de acolo. În registrul de evidență a acordării primului ajutor medical persoanelor deținute medicii au indicat că este refuzată internarea pe motiv de lipsă a escortei și și-au pus semnăturile. Semnăturile altor persoane lipsesc.
A doua echipă constată, de asemenea, tulburări mentale și delir, fiind chemată pe data de 23 august, la miezul nopții. Nici de această dată nu este permisă internarea pacientului.
Decesul ar fi survenit de la bronhopneumonie
Medicul legist, numele căruia nu-l vom face public, a stabilit că Andrei ar fi suferit de bronhopneumonie purulentă, iar decesul ar fi o consecință a maladiei care, într-adevăr, se poate manifesta agresiv. Totuși, semnele nu puteau să nu le dea de bănuit ambelor echipe că există o problemă serioasă la nivelul sistemului respirator, or niciunul din cei doi doctori nu au menționat că au observat astfel de semne, deși primul doctor a stabilit existența tulburării schiziopale, iar pentru o astfel de constatare este nevoie ca doctorul să petreacă destul de mult timp cu pacientul ca să sesizeze toate particularitățile stării, căci este nevoie de un interviu clinic foarte amănunțit. Un bolnav cu bronhopneumonie va avea probleme de respirație, însoțite de tuse, uneori cu sânge, ceea nu poate fi trecut cu vederea de către un profesionist în domeniul sănătății. Atunci când maladia este agravată, pacientul poate avea delir, însă totodată va avea febră, tuse, pielea va deveni albastră sau întunecată din cauza lipsei de oxigen.
Vadim Vieru, avocatul care se ocupă de acest caz, nu crede că tânărul a decedat de pneumonie și declară că se va recurge la exhumarea trupului neînsuflețit. O expertiză medico-legală încă nu este gata. „Inițial au spus că va fi gata în 45 de zile. Probabil termenele vor fi mai restrânse, datorită impactului pe care îl are acest caz. Oricum, nu sunt gata să cred în rezultatele acestei expertize, de aceea vom recurge la măsuri suplimentare”, spune apărătorul. De asemenea, Vadim Vieru consideră că medicii de la Serviciul de Urgență ar fi trebuit să insiste în privința internării bărbatului, prin adresarea la administrație. Or, dreptul la sănătate este unui fundamental, iar statele, prin toate structurile sale, este obligat să respecte acest drept.
Am încercat să aflăm de la administrația Centrului Național de Asistență Medicală Prespitalicească dacă există reglementări sau protocoale care prevăd modul de conlucrare al Serviciului de Urgență cu instituțiile de forță și penitenciare. Mai exact, ce trebuie să facă un doctor care realizează că lasă pacientul în stare gravă, iar drepturile acestuia la sănătate sunt încălcate, însuși de către instituții ale statului. Nu am obținut răspunsuri, ci doar fraze încurcate.
„Da ce credeți că poate să facă doctorul? Nu poate face nimic...”, ne-a spus încurcat Ion Midrigan, responsabil din cadrul Centrului. Midrigan s-a scuzat că este ocupat și a închis.
Experții în sănătate spun că acest caz este similar cu cel al familiei Baștovoi, când medicii de la Urgență au ajuns la ușa casei, dar eu plecat, pentru că nimeni nu le-a deschis. Un om în consecință a murit, intoxicat cu gaz, fiind evident că nu putea deschide ușa. Doctorii însă nu știau cum să procedeze mai departe, căci nu existau reglementări în acest sens.
„Aceste cazuri sunt cumva similare din cauza faptului că lipsesc reglementările și ghidurile care i-ar ajuta pe doctori să înțeleagă ce trebuie să facă mai departe. Desigur, nu existau multe alternative, însă aceasta este o dovadă a faptului că sistemele paralele contribuie la decese nejustificate”, spune Ghenadie Țurcanu, expert la Centrul PAS. Specialistul explică că sistemul sanitar din cadrul DIP, ar trebui desființat, în special când e vorba de spitale. Ar trebui să rămână doar unități de acordare a ajutorului medical pentru situații neprevăzute, însă internarea și tratamentul trebuie să fie făcute într-o instituție publică.
„În statele normale nu există sisteme medicale paralele, statul este obligat să asigure pază și tot ce este necesar pentru condiții de siguranță în instituțiile publice. Acest tip de organizare a asistenței va genera întotdeauna situații neprevăzute, la fel ca acesta, iar tragediile nu vor putea fi evitat întotdeauna”, mai spune expertul.
█ Articole relaționate:
„Dacă sunați la ambulanță, sunați și la vecini și mai lăsați ușa descuiată”