Autor: Irina Papuc

Săptămâna trecută sistemul medical a mai pierdut un potențial donator de organe. Este al optulea din acest an care ar fi putut salva alte vieți. S-a întâmplat din cauza faptului că în listele de așteptare nu existau persoane compatibile cu grupa de sânge - a IV-a, negativ. Listele de așteptare, în special cu transplant renal, sunt în continuare mai mici decât ar exista necesitatea în realitate. Opt persoane potențiale salvatoare de vieți este mult pentru oricare altă țară, nemaivorbind de Moldova, afirmă responsabilii.

Dacă mai credeți că în Moldova oamenii refuză în majorități covârșitoare să doneze organe, din cauza subiectului crezut controversat, atunci greșiți. Moldovenii au învățat să dea viață altora din propriul lor corp și o fac mai des decât ne-am obișnuit să credem. Problema sistemului de transplant în Moldova este alta - listele cu persoane aflate în așteptarea unui organ salvator nu corespund cu necesitatea reală de primitori. Așa se face că tocmai opt persoane au putut deveni, după moarte și cu acordul rudelor, salvatorii multor vieți. În cazul unora s-au prelevat mai puține organe, decât ar fi fost posibil. De exemplu doar ficatul, fără rinichi, în cazul altora organele au fost prelevate, însă un primitor compatibil nu s-a identificat la timp. În unele cazuri, echipele de transplant nu au fost pur și simplu în țară, iar toate eforturile de diagnosticare, acord, prelevare, s-au ruinat, pentru că n-a avut cine să facă intervenția.

„Când sunt opt cazuri din 20 unde nu au fost utilizate la maxim numărul de organe, din cauza lipsei de primitori compatibili sau din cauza factorilor de gestionare și logistici, este destul de îngrijorător. Este o cifră mare și pentru Moldova. Noi stăm mai bine la capitolul privind acordul rudelor decât Marea Britanie de exemplu”, spune Igor Codreanu, directorul Agenției de Transplant. Conform specialiștilor, de la o singură persoană se pot preleva: rinichii, ficatul, cornee, vase magistrale, piele.

Șeful Agenției de Transplant spune că listele de așteptare sunt în continuare mai mici decât demonstrează statistica. În special, vorbim despre lista pacienților pentru transplant renal. „Acum lista din persoane în așteptare pentru transplant hepatic se află 84 pacienți, iar pentru transplant renal – 35. Cifrele ar trebui să fie inverse. Am discutat foarte mult la Ministerul Sănătății, am avut ședințe, situația s-a ameliorat puțin, dar oricum numărul este foarte mic”, adaugă Codreanu.

În afară de includerea pacienților în registrul pacienților dializați, mai sunt și probleme de gestionare a resurselor. „Au existat cazuri când echipa de transplant nu se afla în țară și astfel s-au pierdut potențialii donatori. Pentru început a fost prevăzută o singură echipă în transplantul hepatic și este suficient, dar dacă aceasta lipsește, totul se stopează”.

Schimbul de organe ar salva vieți

Pentru a debloca situația, Agenția de Transplant urmează să demareze negocierile cu autoritățile române, pentru demararea schimbului de organe între România și Republica Moldova. Dacă un astfel de acord ar fi existat deja, organele pierdute  aici ar fi putut salva vieți în România. Și invers – pacienții din Moldova ar fi putut să se bucure de șansa salvatoare, datorită donatorilor de peste Prut.

„Noi știm că, în general, cererea pentru un transplant este mai mare, decât noi putem oferi acum. Este important însă ca noi să nu mai pierdem potențiali donatori. Acest acord ne-ar permite să salvăm pacienții noștri care au nevoie de un transplant de inimă sau pulmonar, care la noi în țară nu se efectuează. Avem acum o plângere a unei paciente care are nevoie de un transplant cardio-pulmonar și noi nu putem face nimic acum. Este o soluție la care apelează multe state. Slovenia nu realizează transplanturi pulmonare, însă dispune de un acord cu Centrul de transplant de la Viena, Austria. România care face exact același lucru”, precizează Codreanu.

Și în raportul de evaluare a proiectului Twinning, implementat de Agenția de Transplant, se menționează o lipsă a capacităților de utilizare aici în țară a organelor de la potențiali donatori, iar soluția optimă ar fi semnarea unor acorduri internaționale. „În 2016 au existat 15 donatori cadaverici, ceea ce însemna 30 de rinichi potențiali, dar numai 14 au fost transplantați, deoarece nu erau destui beneficiari în lista de așteptare și nici o posibilitate de a trimite organe în străinătate, din cauza lipsei acordurilor internaționale. În Moldova se atestă un număr ridicat de organe neutilizate de chirurgii de transplant. În acest context, cadrul juridic trebuie îmbunătățit, clarificând și permițând schimbul de organe cu UE”, se menționează în raport.

Astfel, posibilitatea schimbului de organe ar permite pacienților de la noi aflați în stare gravă să beneficieze de un transplant în regim prioritar, ceea ce se întâmplă acum numai dacă pacienții noștri caută prin surse individuale o salvare în altă țară. Negocierile urmează să demareze din această lună.

PPP cu restanțe la aplicare

După ce s-a tot bătut alarma că listele cu pacienți în așteptare pentru transplant este „subțire”, o comisie formată de Ministerul Sănătății a mers în centrele de dializă pentru a verifica informațiile despre pacienți și a înțelege ce se întâmplă. Datele medicale au confirmat faptul că pacienții eligibili pentru transplant n-au fost incluși în registre, ca ulterior să fie trecuți în listele de așteptare de către Agenție. Explicații au fost multe, însă cert a fost un singur lucru – au existat abateri în urma cărora 63 de pacienți n-au apucat să intre în lista care le-ar fi asigurat șansa la viață. Cei mai mulți pacienți care puteau fi propuși pentru transplant au fost la BB-Dializă – 30. Pentru un pacient aflat în dializă statul cheltuiește aproximativ 263 de mii de lei pentru un an, în timp ce cheltuielile pentru transplant sunt de aproximativ 90 de mii. Dacă nu sunt transplantați acești pacienți sunt puși în fața morții sigure. Autoritățile au încheiat un PPP cu consorțiul german BB-Hämodialyse Handelsgesellschaft mbH, câștigătorul licitației privind dezvoltarea serviciului de hemodializă din Moldova, condițiile însă nu sunt respectate pe partenerul privat. Înainte de semnarea contractului, autoritățile au mărit esențial suma pentru o ședință de dializă, ceea ce le-a venit ca o mănușă privaților. 

 

 Articole relaționate:

Reușită inedită pentru medicina din Moldova – doctorii au făcut în premieră o operație de transplant dublu

INVESTIGAȚIE// Mor ca muștele, în dializă. Moldovenii ținuți departe de transplant. Din neglijență sau din interes

Vor să salveze vieți, dar nu au cui. Medicii au identificat un donator de organe în moarte cerebrală, însă nu găsesc beneficiari cărora să le transplanteze