Redactor: Sorina Bujarov
De-a lungul timpului, cercetătorii au descoperit că stresul favorizează apariţia mai multor boli. Aceştia susţin că afecţiunile induse de stres demonstrează faptul că tensiunea psihică determină şi intensificarea majorităţii afecţiunilor cronice şi inflamatorii ale organismului.
Potrivit oamenilor de știință, citați de sfatulmedicului.ro, afecţiunile cauzate şi agravate de stres sunt următoarele:
Boli cardiovasculare şi afecţiuni ale inimii. Unii specialişti susţin că o rată cardiacă accelerată şi hipertensiunea arterială sunt cauzate, în mare parte, de stres. Multe studii de renume au arătat legătura certă dintre nivelul ridicat de stres şi creşterea riscului de atacuri cardiace şi cerebrale.
Boli inflamatorii. Mai multe studiiau demonstrat cum concentraţiile ridicate de hormoni ai stresului pot cauza inflamaţii puternice în organism, agravând boli precum artrita reumatoidă, psoriazisul, eczema, colita ulceroasă sau boala Crohn. Un studiu efectuat recent de către specialiștii de la Universitatea Ohio din SUA a arătat că simpla rememorare a evenimentelor foarte stresante din trecut pot creşte nivelul inflamaţiilor în corp.
Tulburări de somn. Stresul favorizează apariţia şi manifestarea tulburărilor de somn. O cercetare amplă, publicată în European Heart Journal în 2013, stabileşte o legatură directă între insomnie şi insuficienţa cardiacă, în cazul persoanelor afectate de tulburări de somn.
Tensiune musculară şi dureri de cap. În momentul în care organismul secretă masiv hormoni ai stresului creşte tensiunea musculară, ca reacţie firească de apărare împotriva factorilor ameninţători. Aceasta încordare poate să cauzeze, pe termen lung, rigiditate corporală şi dureri de cap recurente. Specialiştii susţin că aceste tulburările pot fi ameliorate prin exerciţii fizice uşoare, tehnici de respiraţie şi terapie prin masaj.
Depresie şi anxietate. Grijile şi tensiunea psihică provocate de stres contribuie la susceptibilitatea dezvoltării problemelor de sănătate, precum depresia şi anxietatea. În acest caz, specialiştii recomandă şedinţe de terapie.
Tulburări digestive. Acestea pot avea legătură cu stresul, susţin unii specialişti.Sindromul colonului iritabil, care se caracterizează prin balonare, crampe, diaree şi constipaţie, se află într-o legătură strânsă cu nivelul de stres la care este supus pacientul. În acest caz, specialiştii recomandă un program nutriţional echilibrat şi psihoterapie.
Tulburările respiratorii. Stresul cronic al părinţilor poate să crească riscul copiilor de a dezvolta astm la vârste fragede. Un studiu a analizat măsura în care incidenţa astmului la copii creşte în cazul bebeluşilor ai căror mame au fost expuse mai multor factori de risc. Dintre toţi factorii, stresul s-a dovedit a fi cel mai periculos în creşterea riscului apariţiei de tulburări respiratorii la copil.
Obezitatea. Din cauza secreţiei excesive de cortizol, persoanele stresate au tendinţa să acumuleze ţesut gras în zona abdomenului. Pe lângă aceasta, persoanele stresate sunt predispuse să mănânce pe fond emoţional.
Diabetul. Stresul creşte nivelul glicemiei în sânge şi favorizează adoptarea de obiceiuri nesănătoase precum alimentaţie nesănătoase, consumul de excesiv de alimente şi sedentarismul care contribuie la debutul diabetului de tip II.
Articole relaționate: