Autor: Irina Papuc
Tehnică medicală, 20 de pacienți-actori care acuză diverse probleme de sănătate, manechine construite exact ca un om viu și câteva săli se simulare virtuală. Acestea sunt dotările unui nou centru universitar deschis pentru viitorii medici care vor învăța aici să efectueze operații sau să stabilească corect un diagnostic.
În cele opt săli în care se concentrează Centrul de simulare virtuală al Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” pot fi văzute manechine, dar și pacienți în oase și carne. Studenții care vin aici să facă medicină practică nu doar teoretică, îi examinează și stabilesc un diagnostic. Doar că numai oamenii sunt reali, simptomele pe care le acuză acestea – nu. Totul este un test pentru studenți pentru a vedea dacă aceștia pot stabili un diagnostic după caracterizarea simptomelor. Pacienții standardizați – 20 la număr sunt actori special angajați, cu drepturi salariale depline.
Rectorul Universității de Medicină, Ion Ababii, a refuzat să precizeze care este salariul unui pacient standardizat, precizând doar că aceștia sunt angajați pe ore.
Restul sălilor sunt dotate cu simulatoare pediatrice, obstetricale, pentru endoscopie digestivă, bronhoscopie și pentru nou-născuți la termen și prematuri. Aici vor putea fi efectuate simulări în domenii medicina de urgență, anestezie și reanimare, chirurgie mini-invazivă, obstetrică și ginecologie, perinatologie, pediatrie, medicină internă. Cu ajutorul lor studenții vor învăța să reacționeze rapid și corect în cazuri de urgență, precum și să ofere un tratament corespunzător.
Procesul va fi urmărit de către instructori dintr-o sală dotată cu camere video și sunet. Aici vor fi instruiți paramedicii, pompierii și polițiștii care vor participa la chemările de urgență în caz de catastrofe sau accidente majore.
Ion Ababii afirmă că vor fi necesare și alte investiții pentru a lărgi centrul, deoarece acesta are sălile mici, iar numărul studenților care vor participa la simulări va fi mic.
Dotarea Centrului de simulare virtuală și repararea clădirii a fost posibilă datorită suportului financiar al Uniunii Europene, iar investițiile depășesc cifra de 4 milioane de euro. Proiectul a început în anul 2010.
Articole relaționate: