Autor: Sorina Bujarov

Numărul adolescenților moldoveni care au decis să-și pună capăt zilelor a crescut în ultimii 20 de ani cu aproximativ 25 la sută. De la începutul anului curent au fost înregistrate deja 13 cazuri de suicid şi alte 50 de cazuri de tentativă printre minori, cu vârsta cuprinsă între 13-17 ani, arată datele Ministerului de Interne. Aceleași statistici arată că anul trecut 20 de minori s-au sinucis, iar alţii 100 au avut asemenea tentative.  

Specialiștii spun că motivele din care unii adolescenți decid să se sinucidă sunt diferite, dar cele mai comune se referă la sentimentul de vină, încercarea de a atrage atenția persoanelor dragi sau chiar dorința de moarte.  De asemenea, crește numărul adolescenților și tinerilor care sunt în depresii, afectați de anxietate, tulburări bipolare, insomnii, care, la rândul lor, pot crește riscul de suicid. „În mare parte, tendinţa de suicid apare la copii după un eveniment din viață foarte stresant. Divorțul părinților, plecarea unuia sau a ambilor părinți peste hortare, schimbările financiare severe, mutările dintr-o regiune/țară în alta, un eşec la şcoală sau în viaţa personală sunt schimbări majore care sporesc vulnerabilitatea emoțională şi pot creşte riscul gândurilor suicidale”, susține psihologul Irina Novac.

Specialistul a adăugat că: „Spre deosebire de adulți, copii și tinerii nu-și pot neutraliza atît de ușor sentimentele de vinovăție, lipsa de speranță, și suferința morală trăită intens. După vîrsta de 10-12 ani încep adevăratele provocări ale vârstei, care pot fi o perioadă de stres și îngrijorări. Copii timpurilor noastre sunt mai vulnerabili în fața greutăților pe care trebuie să le înfrunte, adesea fără sprijinul părinților care sunt absenți”.

Pentru a diminua fenomenul, în 2011 Ministerul Sănătăţii a dispus extinderea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor la nivel naţional printr-un program care prevede crearea Centrelor de sănătate prietenoase tinerilor în toate raioanele țării. Finanțarea centrelor este asigurată de Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Astfel, până la sfârștul acestui an  specialişti din toate raioanele ţării urmează să fie angajaţi în procesul de extindere a serviciilor prietenoase tinerilor. Peste o mie dintre ei, de la Fălești, Orhei, Nisporeni și Cahul sunt instruiți în aceste zile cum să consilieze  tinerii, studiază dezvoltarea bio-psiho-socială a acestora, însuşesc principiile consilierii și comunicării cu adolescenții, etc.

”Avem nevoie de Centre de sănătate prietenoase tinerilor, care să presteze servicii în fiecare raion. Venind într-un asemenea centru tinerii trebuie să pună  întrebări legate de sănătatea sexual-reproductivă, schimbările organismului în adolescenţă, relaţiile cu semenii, părinţii, dezvoltarea personală şi alte asemenea aspecte. Iar specialiștii instruiți de noi trebuie să aibă capacitatea de a răspunde la aceste întrebări”  a menționat doctorul Galina Leşco, șefa Centrului de sănătate prietenos tinerilor „Neovita” din Chişinău.

Copii sau tinerii care au gânduri suicidale oferă tot felul de avertismente sau semne în comportamentul lor, de aceea părinţii trebuie să fie atenți atunci cînd copilul solicită atenție, avertizează specialiștii. Dacă un copil este ignorat în mod repetat, acesta poate să-şi provoace un rău pentru a obține această atenție sau poate chiar să aibă tentative de suicid.

 

Articole relaţionate: 

 Studiu: Insomnia poate provoca gânduri suicidale

Austeritatea duce la suicid