Redactor: Irina Miron
Deși în țările cu servicii medicale foarte dezvoltate se înregistrează anual între 3000 și 5000 de cazuri de boli profesionale, în țara noastră, sunt luate la evidență doar câte 13 – 15 persoane cu astfel de probleme. Responsabilii de la Centrul Național de Sănătate Publică explică situația prin faptul că evidența îmbolnăvirilor nu ar fi organizată calitativ. De cealaltă parte, reprezentanții sindicatelor susțin că este vorba de o practică vicioasă, iar în consecință, recunoașterea patologiilor profesionale nu se poate obține nici prin intermediul instanțelor de judecată, scrie vocea.md.
Potrivit lui Veaceslav Vasiliev, șeful secției sănătate ocupațională de la Centrul Național de Sănătate Publică, toate cazurile de îmbolnăvire profesională înregistrate în țara noastră, au fost depistate în urma adresărilor salariaților. Asta înseamnă că persoanele s-au adresat direct specialiștilor din secția patologii profesionale a Spitalului Clinic Republican. Specialiștii de la Centrul Național de Sănătate Publică cercetează cazul abia după ce suspiciunea îmbolnăvirii este confirmată la spital.
Responsabilii de la CNSP au elaborat un proiect de hotărâre pentru aprobarea conceptului serviciilor de sănătate ocupațională. Documentul este în prezent coordonat cu ministerele și departamentele interesate, iar ulterior va fi remis Guvernului. „Chiar dacă această hotărâre va fi aprobată în timpul apropiat, aceste servicii vor deveni funcționale abia peste trei-patru ani”, a precizat șeful secției sănătate ocupațională.
Documentul prevede crearea serviciilor care vor efectua controale medicale la întreprinderi, stabilirea stărilor premorbide ale patologiei profesionale etc. Salariaților diagnosticați cu patologii profesionale li se va oferi tratament spitalicesc și servicii de reabilitare și recuperare.
Totodată, după aprobarea documentului, autoritățile vor elabora un plan de acțiuni, iar pentru anul viitor se preconizează ratificarea Convenției 161 a Organizației Internaționale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupațională. În aceste condiții, spun responsabilii, va crește numărul cazurilor de îmbolnăvire profesională depistate.
Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Oleg Budza, confirmă că primește frecvent în audiență salariați cu boli profesionale, care au chiar și documente în acest sens, nerecunoscute însă de vreo instanță.
„Este o practică vicioasă și eu nu am ce le spune. O doamnă mi-a spus că a trebuit să se adreseze specialiștilor din Ucraina pentru a putea demonstra că are o maladie profesională, pentru că în țara noastră nimeni nu recunoaște acest lucru. Și acesta nu e singurul caz. Adevărul e că nici prin intermediul instanțelor de judecată nu poți să demonstrezi că e vorba de o patologie profesională”, a spus Budza.
Potrivit experților finlandezi, care s-au familiarizat cu practicile ce țin de depistarea bolilor profesionale din țara noastră, ar trebui să avem specialiști care să se ocupe cu evaluarea riscurilor de boli profesionale la întreprinderi.
„Nu putem afirma că salariații din Republica Moldova sunt mai sănătoși decât cei din țările care înregistrează an de an mii de noi cazuri de îmbolnăvire profesională. Nici nu putem spune că locurile de muncă de la întreprinderile din țara noastră sunt lipsite de condiții nocive sau riscuri de boli profesionale”, a menționat șeful CNSM.
Analizele efectuate au arătat că după adoptarea cadrului legislativ şi normativ în domeniu, după elaborarea nomenclatorului bolilor profesionale, statisticile vor cunoaşte un salt esential, a mai spus Oleg Budza.
Conform datelor de care dispun centrele teritoriale de sănătate publică, din numărul total al locurilor de muncă supuse controlului timp de un an, 14 la sută nu corespund normativelor în vigoare în ce priveşte factorii chimici, iar până la 10 la sută – cei fizici. În Republica Moldova sunt un milion 173 de mii de angajaţi.
Articole relaționate: