Autor: Irina Papuc
Producătorii de alimente vor fi obligați să indice pe ambalaj cantitatea totală de zahăr, sare și grăsimi saturate, trans și iod astfel încât cumpărătorii să știe cu exactitatea ce conțin acestea. În plus, publicitatea la produsele nesănătoase va fi limitată considerabil, iar copiii nu vor mai apărea în astfel de spoturi. Până în 2015 toate școlile ar putea fi asigurate gratuit cu fructe și lapte, iar elevii vor învăța un obiect nou - nutriția. Acestea sunt planurile, deocamdată, pe hârtie pe care Ministerul Sănătății intenționează să le implementeze pentru a reduce numărul mare de îmbolnăviri și decese din cauza alimentației nesănătoase și malnutriției.
Programul național în domeniul alimentației pentru anii 2014-2020 este destul de ambițios. Astfel, autoritățile intenționează să modifice legislația astfel încât producătorii și importatorii de alimente să fie obligați să indice pe ambalaj cantitatea de sare, zahăr, grăsimi saturate și grăsimi trans, pentru ca oamenii să poată calcula cu exactitate, spre exemplu, ce cantitate de sare a consumat într-o zi. Acum, acest lucru este imposibil de verificat, deoarece majoritatea produselor, în special cele nesănătoase conțin sare, însă fără să fie indicate și cantitățile.
Totodată, Programul prevede că va fi limitată publicitatea la produsele nesănătoase, iar copiii nu vor mai participa în reclame. Pentru a-i convinge că trebuie să se alimenteze corect, Ministerul Educației ar putea introduce, la recomandarea Ministerului Sănătății, o nouă disciplină școlară – nutriția. Dacă cei mici vor învăța la școală de ce e bine să consumi fructe și legume și de ce trebuie evitate alimentele procesate, celor adulți le vor „ține lecții” doctorii de familie. Pentru aceștia Ministerul Sănătății va pregăti ghiduri care îi vor ajuta să fie mai convingători. Toate aceste acțiuni urmează să fie întreprinse în următorii doi ani.
Documentul mai prevede promovarea alăptatului cel puțin până la șase luni de viață a bebelușilor, inclusiv la locurile de muncă ale mămicilor. Ministerul Sănătății își mai propune, în cadrul programului, să asigure toți elevii din școli cu fructe și lapte și să elaboreze un act normativ care să prevadă care sunt alimentele de bază pentru hrana acestora.
Programul național privind alimentația este prevăzut pentru anii 2014-2020 și necesită resurse financiare în mărime de peste 92 de milioane de lei.
87% din toate decesele înregistrate anual în Republica Moldova sunt condiţionate de bolile netransmisibile, iar zaharurile şi sarea, şi consumul redus de fructe şi legume, sunt factorii de risc principali. Circa două treimi din populaţia cu vârsta de peste 40 de ani aparent sănătoasă are valorile tensiunii arteriale şi ale colesterolului total mărite. Nutriţia şi alimentaţia proastă sunt responsabile de pierderea anulă a 50% din anii de viaţă sănătoasă la femei şi 35% – la bărbaţi.
Acum, doar jumătate din copii cu vârsta până la șapte ani consumă zilnic fructe şi legume.
Republica Moldova se confruntă și cu subnutriţia şi deficienţele nutriţionale, caracteristice ţărilor în curs de dezvoltare. 6% din copiii cu vârsta până la cinci ani au retard statural, condiţionat de insuficienţa cronică de energie, iar a cincea parte din copii suferă de anemie, iar unul din trei are insuficiență de iod. De asemenea, circa o treime dintre femeile de vârstă fertilă şi peste 40% din femeile gravide suferă de anemie.
Un studiu efectuat de către specialiștii Centrului Național de Sănătate Publică a arătat că în ultimii șase ani numărul copiilor bolnavi este în creștere. Cele mai frecvente motive sunt alimentația proastă, clasele întunecoase și mobila necorespunzătoare vârstei.
Articole relaționate:
Alimentația copiilor în zilele noastre mai nesănătoasă decât pe vremea războiului