Redactor: Sorina Bujarov

Utilizarea imunoterapiei pentru a combate cancerul este cel mai semnificativ progres științific din 2013, potrivit clasamentului anual al celor mai importante 10 descoperiri ale anului, stabilit de prestigioasa revistă americană Science.

Cercetarea privind cancerul a cunoscut o schimbare, în acest an, în momentul în care recurgerea la imunoterapie în lupta împotriva cancerului și-a dovedit potențialul terapeutic, explică autorii clasamentului, citați de France-Presse.

Mai multe teste clinice de imunoterapie, un tratament care acționează asupra sistemului imunitar, în special limfocitele T care atacă tumorile, s-au dovedit foarte promițătoare mai ales împotriva formelor agresive de cancer ca melanomul, în timp ce alte terapii au eșuat.

„În acest an, imensa promisiune pe care o reprezintă imunoterapia în cancer prezintă puține îndoieli. Foarte mulți cancerologi sunt de acum convinși că asistă la un moment de cotitură în ceea ce privește tratarea cancerului”, a scris Tim Appenzeller, redactor-șef la Science.

Numeroasele progrese în imunoterapia cancerului se datorează descoperirei de la sfârșitul anilor '80 de către un grup de cercetători francezi. Aceștia au descoperit un receptor pe celulele T care le împiedică pe acestea să atace tumorile canceroase. Experimentele efectuate atunci pe șoareci au arătat că neutralizarea receptorului, celulele T, care au un rol cheie în sistemul imunitar, au redus considerabil tumorile canceroase la aceste animale.

 Mai recent, în 2006, cercetătorii japonezi au identificat un nou receptor ce frânează acțiunea anti-cancer a celulelor imunitare, iar primele teste clinice efectuate pe pacienți au fost promițătoare.

În 2011, modificarea genetică a celulelor T pentru a le programa să distrugă tumorile canceroase a provocat de asemenea mult entuziasm în lumea medicală și constituie obiectul unor numeroase teste clinice efectuate mai ales pe pacienții bolnavi de leucemie.

În afară de imunoterapia în cancer, revista Science a elaborat o listă cu alte nouă descoperiri științifice realizate în 2013. Acestea fiind:

  • Tehnica de modificare a genelor numită CRISPR, inspirată dintr-un mecanism descoperit în bacterii și pe care acestea o utilizează pentru a se proteja. Cercetătorii au adaptat-o pentru a manipula genomul plantelor, al animalelor sau al celulelor umane.
  • Celulele fotovoltaice din perovskit. Este vorba de o nouă generație de materiale mai bine comercializate ce permit producerea mai ușoară și cu un cost mai redus a panourilor solare.
  • Biologie structurală, utilizată pentru prima dată în producerea unui vaccin. Această tehnică utilizează structura unui anticorp pentru a concepe un imunogen, agent activ al vaccinului.
  • Tehnica de imagerie numită CLARITY care face țesuturile cerebrale transparente și neuronii vizibili, permițând cercetătorilor să exploreze creierul mai eficient ca oricând.
  • Miniorgane umane cultivate in vitro: muguri de ficat, rinichi sau creier în miniatură care ar putea fi mai bine utilizate pentru cercetare decât la animale.
  • Identificarea sursei a razelor cosmice în particulele provenite de la supernova, stele care au explodat.
  • Cercetările efectuate pe șoareci au indicat faptul că somnul este esențial pentru a permite o curățare a creierului, crescând spațiul între neuroni, ceea ce ameliorează circulația fluidelor.
  • Cercetările efectuate pe mii de miliarde de bacterii ce populează corpul nostru au arătat importanța lor pentru sănătate și pentru a elabora tratamente personalizate mai eficace împotriva unor boli.

Articole relaționate:

O invenţie românească privind regenerarea rapidă a nervilor periferici, premiată cu aur la Bruxelles 

Tumorile vor putea fi diagnosticate în Moldova la cele mai incipiente faze, datorită unui utilaj donat de Agenția Internațională de Energie Atomică 

Bolnavii de epilepsie vor fi tratați cu ajutorul unui stimulator neurologic