Autor: Irina Papuc
Spitalele nu vor primi suma integrală de bani pentru un caz tratat din partea Companiei Naționale de Asigurări în Medicină dacă doctorii vor impune bolnavii cu polițe să cumpere medicamente cu bani din propriul buzunar sau dacă va fi condiționat să achite alte plăți informale. Precizarea se va conține în contractele de acordare a asistenței medicale încheiate dintre CNAM și spitale.
Documentul, în forma lui actuală, prevede că spitalul va fi obligat să repare prejudiciile cauzate Companiei în cazul în care va prezenta pentru achitarea cazurilor tratate documente de plată neautentice, dovezi false în privința unor servicii care de fapt nu au fost acordate sau care nu trebuiau să fie achitate din fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sau au fost acordate în alt volum. În plus, în contract se stipulează că spitalul nu va primi banii pentru cazul tratat dacă bolnavului îi vor fi acordate servicii medicale sub nivelul cerut al calităţii şi calificării, fără să se mai facă și alte precizări.
Modificarea propusă de către Compania Națională de Asigurări în Medicină la Hotărârea de Guvern 1636 din 2002 și care a fost susținută ieri de către Guvern vine să completeze documentul. Astfel, atât pentru managerii spitalelor, cât și pentru doctori va fi foarte clar că CNAM nu va valida cazul tratat, adică nu-i va restitui spitalului banii cheltuiți pentru tratamentul unui bolnav, în cazul în care această persoană a fost impusă să achite din propriul buzunar medicamentele sau a fost constrâns să achite alte plăți neformale, deși deține poliță.
Expertul în politici de sănătate Ghenadie Țurcanu spune că prevederea, care este mai mult o completare pentru spitale, va responsabiliza instituțiile să ofere servicii de calitate. Totodată, bolnavii trebuie să știe că se pot plânge Companiei în cazurile în care au fost impuși să dea bani pentru anumite servicii.
„Acesta este un mecanism clar de verificare a calității, iar CNAM este obligată prin statutul ei să verifice calitatea asistenței medicale oferite în confomitate cu Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală. Este o reglementare pozitivă care va oferi un plus de transparență”, spune expertul.
Directorii de spitale nu neagă scopul nobil al intenției, dar spun că vor fi nedreptățiți și că vor să discute cu CNAM acest aspect.
„Sunt cazuri când pacienții nu acceptă medicamentele pe care le dăm noi și vor să le cumpere, iar noi indicăm acest lucru în acte. Nu e corect să nu ne valideze cazul din acest motiv. Nu știam de această modificare, dar voi discuta neapărat cu tot colectivul despre acest lucru”, susține Victor Cebotaru, directorul spitalului raional Anenii-Noi.
Mariana Florea, manager la spitalul din Cimișlia spune că susține decizia CNAM, numai în condițiile în care evaluarea se va face obiectiv. Directorul a invocat același motiv – peste 5-6 la sută din numărul total de pacienți solicită alte medicamente decât cele pe care le are instituția.
În Republica Moldova nu există studii care să reflecte valoarea reală a plăților informale, însă potrivit CNAM cei mai mulți bani sunt achitați la internare și pentru medicamente, iar potrivit Centrului Național de Sănătate Publică moldovenii plătesc oficial în fiecare an, din propriul buzunar, peste 400 de milioane de lei pentru diverse servicii medicale.
Articole relaționate:
Ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, se pronunță pentru legalizarea plăților informale la medic