Autor: Irina Papuc
Legea Antitutun a fost dezbătută din nou, de această dată în Legislativ, în cadrul Comisiei sănătate, protecție socială și familie. Reprezentanții industriei tutunului s-au luptat ca să-și păstreze țigările la vedere și dreptul de a promova proiecte sociale, ceea ce le asigură o metodă de promovare ascunsă.
„Fumatul catalogat la toxicomanie. În sală sunt specialiștii Centrului de Narcologie care pot confirma acest lucru. Și este o boală, iar nicotina devine un ferment obligatoriu procesului metabolic. În afară de toate este un element chimic care generează mutații genetice”, a ținut să precizeze din start, Vladimir Hotineanu, președintele comisiei.
Ala Sârbu, directorul Tutun CTC s-a plâns de faptul că noua lege va aduce pierderi companiei de 40 la sută.
„Solicităm ca mai multe articole să fie revăzute de către autor. Este vorba despre avertismentele combinate și de suprafață, care spune că trebuie să conțină nu mai puțin de 75 la sută din suprafața pachetului. Vreau să spun că țigările fără filtru oricum vor fi în țara noastră. Noi nu le vom produce, dar ele oricum vor fi. Și vor fi de contrabandă”, a ținut să precizeze directoarea Tutun CTC.
Reprezentanții industriei au încercat să-și apere interesele cât mai bine, punând degetul acolo unde doare. Colegii din România i-au apostrofat pe deputații din Republica Moldova pentru faptul că ar vrea să decidă într-un termen limitat ceea ce alte state n-au reușit timp de mai mulți ani.
„Forma pachetului e marcă înregistrată, iar drepturile de proprietate intelectuală şi industrială sunt protejate de Organizaţia Mondială a Comerţului. Unele prevederi, precum interzicerea ţigărilor slim sau interzicerea afişajului la punctele de vânzare au fost respinse în Parlamentul European cu o majoritate covârşitoare“, a declarat şi Oana Claudia Iacob, reprezentat la JTI România.
Aceștia au avut mari pretenții și la faptul că noua lege le va interzice producătorilor și distribuitorilor să promoveze și să finanțeze proiecte sociale sau culturale. Ei au adus exemplul unui ONG care oferă îngrijire la domiciliu pentru bătrâni. Acest lucru însă nu i-a convins pe cei prezenți, argumentând că autoritățile publice locale sunt cele care trebuie să finanțeze astfel de acțiuni.
Mai puțin critic a fost și deputatul Veaceslav Ioniță, președintele Comisiei parlamentare buget și finanțe. El a precizat că nu-l preocupă alte aspecte ale legii, decât cele care ar răspunde la îngrijorările legate de contrabanda cu țigări.
„Comisia buget și finanțe va aborda aspectul legat de contrabandă. Trebuie să vedem cum omul poate fi protejat de produse contrafăcute. Doar așa vom avea o politică eficientă de descurajare a fumatului”, a mai spus Ioniță.
Ministerul Sănătății a rămas ferm pe poziții.
„ Fiecare al doilea bărbat din Republica Moldova este fumător, iar 7 la sută dintre femei fumează. Aceste cifre ne plasează pe locul patru în regiunea europeană, arată datele OMS. Foarte alarmant este faptul că 11 la sută dintre elevii între 13 și 15 ani fumează, iar peste 60 la sută sunt expuși la fumul de tutun”, a argumentat Svetlana Cotelea. Dependența de fumat costă bugetul de sănătate peste 880 de milioane de lei anual, iar cheltuielile directe și indirecte pentru tratarea bolilor provocate constituie între 6 și 15 la sută din cheltuielile pentru sănătate, a mai adăugat aceasta.
Legea Antitutun a fost aprobată de Guvern în luna decembrie. Cele mai importante prevederi ale documentului sunt interzicerea vânzării țigărilor în locuri publice, interzicerea totală a publicității și a finanțării proiectelor sociale sau culturale. Totodată, pachetele de țigări urmează să conțină avertismente privind dauna fumatului pe cel puțin 65 la sută din suprafața pachetului de țigări, iar aromele vor fi și ele interzise. Înainte la proiectul de lege să fie discut în Executiv, platforma e-sanatate.md a lansat o campanie de susținere a inițiativei legislative.
Articole relaționate:
Prim-ministrul Iurie Leancă îndeamnă deputații să voteze Legea antitutun
Legea antitutun, între ce avem și ce am putea obține după adoptarea ei