Autor: Irina Papuc
Peste 3.590 de moldoveni au murit trecut în aşteptarea Serviciului de Urgenţă. Cifra este mai mică în comparaţie cu anii precedenţi. Totuşi, există raioane unde oamenii sunt nevoiţi să aştepte dublu decât prevăd standardele de timp pentru ambulanță şi asta din cauza drumurilor proaste. Mai mult, unele maşini ale Salvării au un grad de uzură de 100 de procente, iar tehnica medicală este învechită şi se poate strica pe drum.
Datele Ministerului Sănătăţii arată că cei mai mulţi moldoveni au decedat până la venirea echipei de Urgenţă a Municipiului Chişinău, precum şi în zona de centru. Astfel, au fost înregistrate 1.212 şi respectiv 922 de decese. În prezenţa medicilor au murit aproape 290 de oameni, cu 37 mai mult decât în 2012. Cifra totală de deces este în descreștere nesemnificativă faţă de anii trecuţi.
Aceleaşi date arată că în unele raioane echipa de urgenţă a pierdut, în medie, şi câte 50 de minute ca să ajungă la bolnav acasă şi să-i acorde ajutor. Statistica arată că în raionele Drochia, Cantemir, Şoldăneşti timpul mediu pentru acordarea ajutorului medical persoanei care are nevoie urgentă de asistenţă medicală depăşeşte 50 de minute, iar la Ocniţa chiar şi 67 de minute.
Responsabilii spun că de vină sunt drumurile proaste, numerotarea incorectă a caselor, dar şi maşinile, care sunt prea puţine şi prea vechi.
„Aproximativ 60 la sută dintre maşinile noastre au un grad de uzură de 80 de procente”, acesta ar fi motivul principal pentru care Urgenţa ajunge cu întârziere, este de părere Irina Blându, şefa Serviciului de Asistenţă Medicală Urgentă Nord. Ea spune că în acest an, urmează să fie cumpărate 12 autosanitare noi, iar acest lucru ar putea uşura munca doctorilor.
La Ocniţa, serviciul de Urgenţă se descurcă cu patru maşini – două au un grad de uzură de 80 de procente, iar celelalte două – de 50. Damian Gonţu, şeful Serviciului de Urgenţă afirmă că de vină mai sunt şi drumurile cu un relief specific. „Satele Naslavcea, Umbrii de Sus şi Umbrii de Jos au un relief specific, este aproape imposibil să conduci cu viteză mare”, explică el. În plus, mai există probleme şi cu tehnica medicală care nu funcţionează într-una. „Defibrilatoarele şi electrocardiografele sunt vechi şi ele, se mai strică”. Deşi echipa de doctori încearcă să facă faţă solicitărilor, numai 27 la sută în 2013 au fost apeluri urgente.
Serviciul de Asistenţă Medicală Urgentă Sud se confruntă cu aceleaşi probleme.
„Peste 30 la sută dintre maşini au atins deja gradul de uzură de 100 de procente. Plus la asta, înotăm în glod. Dacă la voi e greu de circulat, atunci pe drumurile noastre e catastrofă şi avem cea mai îndepărtată localitate la 70 de kilometri”, explică şi Dumitru Bzovîi, şeful Serviciului de Urgenţă din zona de sud. Astfel se face că normativele de timp impuse echipelor de Urgenţă – de 15 minute pentru oraşe şi 25 de minute pentru localităţile rurale, nu sunt întocmai respectate.
„Se întâmplă des ca doctorii să se învârte pe străzi şi să nu găsească adresa din cauza numerotării incorecte” , mai spune acesta. Totuşi, cele 21 de echipe încearcă să-şi facă datoria în condiţiile actuale.
Nu toţi însă au fost deschişi să ne explice care sunt problemele cu care se confruntă echipele de Salvare în teritoriu şi de ce acestea ajung mai târziu la solicitanţi. Unii au invocat probleme persoanale chiar dacă am apelat în timpul orelor de muncă.
„Am probleme personale acum. De ce n-aţi sunat mai devreme sau zilele trecute. Nu pot vorbi acum despre aceste probleme. Trebuie să mă informez”, ne-a spus Vladimir Bagrin, şeful Serviciului de Urgenţă Şoldăneşti, unde timpul mediu pentru deservirea unei solicitări, timpul de deplasare şi acordarea asistenţei, a fost de 50 de minute.
Anul trecut, până la sosirea echipelor de salvare au murit 3.666 de moldoveni.
Articole relaționate: