Autor: Sorina Bujarov
În Republica Moldova, fumatul este destul de răspândit printre adulți, dar și mai grav – printre minori. Experții în sănătate avertizează de mai multă vreme că problema fumatului începe anume de la școală. Ca să vedem dacă e așa sau nu, am mers astăzi la câteva licee din Capitală. Răspunsul l-am aflat chiar de la poartă. Grupuri de elevi – fete și băieți se adunau să tragă câte o țigară înainte de lecții.
Așadar, dacă anterior adolescenții se jenau să fumeze în public, astăzi aceștia pot fi observați cu țigara în mână chiar în curtea liceului. Pauzele dintre lecții au devenit, cum spun ei, „perecur”, iar băncile din curtea liceului- fumoar.
Din plictiseală, curiozitate sau din dorința de a părea adulți, acestea sunt cele mai frecvente argumente ale adolcenților pe care i-am prins la o țigară.
”Fumez de la sfârșitul clasei a IX-a. Am încercat din curiozitate, fiind influențat de prietenii mei, care erau fumători activi. La început fumam ocazional, dar în ultimii doi ani fumez intens. Îmi dau seama că am început din prostie, dar acum nu mai pot renunța așa ușor, pentru că pe mine chiar mă ajută să mă relaxez, mai ales că anul acesta am examenele de BAC”, mărturisește Vasile, elev în clasa a XII-a, la Liceul „Gh. Asachi” din Capitală.
Majoritatea colegilor săi, spune Vasile, fumează intensiv. Toți sunt conștienți că viciul este periculos pentru sănătate, dar spun că le vine greu să se lase de el, mai ales că țigările sunt atât de accesibile.
„Nu pot cumpăra țigări doar din chioșcurile de lângă liceu. Merg însă peste drum. Este un chioșc unde pot să o fac liber. Știu că nu se permite vânzarea țigărilor minorilor, însă pentru noi e foarte simplu să cumpărăm. Nici nu prea vreau acum să mă las”, mărturisește tânărul.
Atât părinții, cât și profesorii știu despre faptul că elevii fumează, dar recunosc că acum nu le prea pot schimba deprinderile.
„Nu le putem face nimic. Informăm părinții, facem ore educative despre pericolele fumatului, traininguri, în zadar însă. Unii elevi au renunțat, dar numărul lor este foarte mic în comparație cu cei care încep să fumeze”, susține Aliona Teutu, director adjunct la Liceul „Gh. Asachi”.
Aceasta spune că scumpirea țigărilor și interzicerea comercializării acestora în chioșcuri ar reduce semnificativ numărul fumătorilor.
„Tinerii au un buget limitat, doar ceea ce le dau părinții pentru mâncare. Cred că dacă s-ar scumpi țigările, puțini ar începe să fumeze, iar cei care deja o fac, ar fuma mult mai puțin, până s-ar dezice. O altă problemă sunt chioșcurile. În marketuri lumea mai întreabă ce vârstă au, însă aici se vând foarte ușor”, a mai adăugat Aliona Teutu.
Același tablou și la liceul „Mihai Viteazu”. Aici, fumoarul se află chiar la poarta instituției de învățământ.
„Ieșim aici să fumăm, pentru că în curtea liceului nu se permite, ne pune amendă 600 de lei și noi nici nu îndrăznim”, susține un elev, care a ieșit să-și ia doza de nicotină înainte de lecția de istorie.
„Am început să fumez în clasa a X-a, când ieșeam la distracții cu prietenii mei și tot de atunci am devenit dependent. Fumez în pauză, pentru că mă plictisesc să stau în clasă. Părinții nu știu. M-au prins de vreo două ori, dar nu știu că fumez permanent. Țigări îmi cumpăr din banii pentru mâncare”, mărturisește Mihai, elev în clasa a XII-a la liceul „Mihai Viteazu”.
Acesta mai spune că este conștient de pericolele fumatului pentru sănătate, mai ales că a participat la ore educative în care li s-a explicat ce probleme poate provoca, dar nu a putut rezista tentației. Are de gând să renunțe, dar e convins că o va face din proprie dorință și nu influențat de cineva.
Și la liceul de limbă rusă „Kiril și Metodii”, am găsit elevi care fumează. Nu la poarta instituției, dar după blocuri sau ascunși printre tufișuri. Nu am putut afla însă ce i-a motivat să înceapă să fumeze, pentru că s-au speriat. De la vicedirectorul liceului, Silvia Candalai, am aflat însă că majoritatea elevilor din clasele liceale fumează intensiv, în pofida încercărilor profesorilor de a preveni acest fenomen.
„Am interzis fumatul în curte, este paza care-i supraveghează în timpul pauzelor, ca să nu fumeze, însă oricum fac ce fac și găsesc un loc potrivit. Totul începe de acasă, dacă părinții nu fac nimic pentru a preveni acest lucru, atunci noi nici atât. Dacă părinți fumează, copilul o să-i urmeze exemplu, chiar dacă noi o să-l batem la cap că este periculos”, susține Silvia Candalai.
Există însă și cazuri fericite, când tinerii reușesc să renunțe la fumat. Eugen (nume schimbat) a fost fumător activ timp de doi ani. A început în clasa a VII-a, însă a renunțat la acest viciu acum trei ani.
„Pur și simplu m-am săturat să fumez. Deja nu-mi mai plăcea nici mirosul, nici gustul și nici faptul că cheltuiam banii fără rost. Mi-am zis că nu mai fumez și mi-a reușit fără prea mult efort”, susține tânărul, elev în clasa XII la liceul „Gh. Asachi”.
Datele Biroului Național de Statistică arată că fiecare al doilea moldovean începe să fumeze până la vârsta de 19 ani. Statisticile mai arată că fiecare al optulea tânăr de 15 ani fumează zilnic. Alte 3% dintre tinerii de această vârstă gustă ocazional din plăcerea amăgitoare, iar cei de la sate încep să fumeze mai devreme decât tinerii din orașe.
Potrivit specialiștilor, fumatul se face vinovat de majoritatea cazurilor de cancer pulmonar, al cavităţii bucale şi al vezicii urinare. În Moldova 9 din 10 cazuri de cancer la plămâni sunt provocate de fumat.
Articole relaționate:
Fumătorii sunt mai predispuși la anxietate, depresie și tulburări de somn
Moldovenii ar fuma mai puțin, dacă țigările s-ar scumpi esențial