Redactor: Sorina Bujarov
Migrația cadrelor medicale din România aduce pierderi de milioane de dolari statului. În cadrul unei conferințe pe tema problemelor etice în sistemul medical, dr. Cristina Gavrilovici, de la Centrul de Etici și Politici de Sănătate, a vorbit despre aceasta, dar și alte aspecte ale problemei migrației medicilor, aducând în discuție faptul că, din 2008, investiția în educația acestora a adus statului pierderi de aproape trei miliarde de dolari.
„Din anul 2008, asistăm la o creștere a medicilor, nu doar care pleacă către alte țări, ci și o creștere evidentă a migrației medicilor, un proces de migrație a medicilor, care, doar pe costul educațional, reprezintă 2,75 miliarde de dolari”, a spus dr. Gavrilovici, citată de Pagina Medicală.
Medicul a mai precizat că în 2012, când s-a realizat ultima dată un studiu amănunțit privind profesia medicală în România, erau 48 de doctori în radioterapie, 54 de doctori geriatri și 63 de alergologi, însă peste 600 de medici în anestezie și terapie intensivă. Potrivit specialistului, cei mai mulți dintre medicii români care aleg să emigreze pentru un loc de muncă merg în Belgia, Germania, Marea Britane și Franța, cele mai căutate specialități fiind medicina de familie, chirurgia, terapia intensivă și anestezia.
„Un prim studiu cantitativ al CMR arată că 54% din doctori sunt dornici să plece în străinătate, iar peste 80% vor să emigreze în Uniunea Europeană. Motivele pentru care medicii vor să plece au reieșit dintr-o altă cercetare, calitativă, prin interviuri cu medicii și decidenții din sănătate”, a mai adăugat specialistul.
Principalele motive pentru care ei vor să plece sunt salariile mici, recunoașterea socială a muncii lor, oportunitățile de dezvoltare în carieră limitate, condițiile de lucru scăzute, absența resurselor, imaginea lor reflectându-se, în mare parte, din aspectele negative din mass-media. În aceeași măsură îi influențează și dezinteresul societățiii față de medici.
Printre consecințele negative ale migrației medicilor se numără accesul mai redus la îngrijirile de sănătate, în special în mediul rural, creșterea inechităților în cadrul sistemului de sănătate românesc, prin deficitul de medici din anumite specialități; creșterea inechităților din sistemele de sănătate între țări, pentru că medicii români emigrează cu precădere în vestul Europei; lipsa resurselor sociale; disfuncționalități în sistemul de sănătate național, dar și vulnerabilitatea doctorilor rămași în țară.
Totodată, există și consecințe pozitive ale migrației medicilor, însă acestea se aplică numai celor care se întorc să profeseze în Romania- ei au noi calificări, noi deprinderi, culturi, soluții pentru diferitele cazuri, a mai precizat dr. Cristina Gavrilovici, în cadrul conferinței „Problemele etice în sectorul medical: România și Marea Britanie“
Tot aici s-a adus în discuție necesitatea aplicării unui cod moral în domeniul recrutării personalului medical în străinătate, implementat de Organizația Mondială a Sănătății.
Dr. Victor Olsavsky, șeful Biroului Național al Organizației Mondiale a Sănătății în România, a vorbit despre acest cod, propunând împărțirea lui în principii și responsabilități. În ceea ce privește principiile, codul menționează că este nevoie de respectarea eticii, de sustenabilitatea resursei umane, de cooperare internațională, dar și de un tratament echilibrat al personalului din sănătate.
Totodată, el a vorbit și despre responsabilitățile incluse în acest cod. Acestea țin de deciziile informative clare ale recrutorilor, de evaluarea beneficiilor și riscurilor din profesie, dar și de egalitate de tratament în interiorul spitalelor în care au emigrat medicii.
Acest cod, însă, se aplică doar la nivel de recomandări, nu este susținut legal, și se bazează pe colaborarea între sistemele de sănătate dintre state.
Articole relaționate:
Autoritățile din Romania oferă sprijin suplimentar medicilor rezidenți