Autor: Irina Papuc
Durerile de cap, amețelile și salturile bruște de tensiune arterială nu sunt luate în serios de către foarte mulți moldoveni care s-au obișnuit să pună totul pe seama oboselii și a nervilor. Puțini își dau seama că, de fapt, în acele momente pot suporta un atac cerebral minor, așa numite atacuri cerebrale tăcute, în urma cărora neuronii din creier sunt distruși. Doctorii spun că ceea ce numim pierdere de memorie, de dispoziție și uneori de orientare se numește de fapt demență vasculară, un termen prea rar utilizat în Moldova și de pacienți și de doctori, care evită să le spună deschis că este vorba despre demență. Grav este că mulți oameni ajung la doctor când deja au suportat mai multe atacuri cerebrale minore, iar creierul a suferit leziuni grave care nu mai pot fi în niciun fel restabilite.
În Moldova, despre demența vasculară se vorbește prea puțin având în vedere că numărul celor care riscă să dezvolte această maladie este extrem de mare. Specialiștii în neurologie afirmă că în grupul de risc se află oamenii cu hipertensiune arterială, diabet zaharat și care nu se tratează corespunzător. Grav este că atunci când o persoană suportă un atac cerebral minor cel mai probabil nici nu-și va da seama de asta.
Pierderea de memorie trebuie să fie un semn
„Am avut chiar recent un caz al unui bărbat de 73 de ani care a venit la noi deja cu o parte creierului atrofiat care a afectat funcțiile vitale – de înțelegere, de comportament și chiar schimbări de personalitate”, spune Ion Moldovanu, neurolog la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie. Atrofia creierului survine, mai explică medicul, în urma unor focare ischemice mici care nu sunt simțite de către persoana care le-a suferit. „Focarele ischemice duc la pierderi neuronale, adică se formează sfere goale, fără neuroni. Acestea se mai numesc și focare gliotice. Cel mai frecvent simptom sunt tulburările de memorie. Persoanele care au hipertensiune și observă lapsus sau pierderi frecvente de memorie deja ar trebui să fie alertate”, punctează doctorul. Însă din cauza faptului că oamenii nu știu ce se poate întâmpla în organismul lor amână vizitele la doctor pentru când este deja prea târziu.
„Din păcate oamenii vin când deja sunt afectate funcțiile vitale. Ei nu știu că tensiunea mărită este periculoasă. Un focar ischemic poate avea loc atunci când simțiți dureri de cap, aveți amețeli sau o parte a corpului parcă amorțește. Este foarte important ca să mergeți la doctor să faceți o rezonanță magnetică sau tomografia computerizată ca să vedeți în ce stare e creierul”, a mai adăugat Moldovanu.
Riscul de a dezvolta demență este foarte ridicat la oamenii care suferă de boli ale aparatului circulator, au diabet și care nu se tratează corespunzător. Astfel, la Institutul Neurologic în secția Cefalee și tulburări vegetative ajung anual peste 1.300 de oameni, dintre care 58 la sută aveau tulburări de memorie, explică șefa secției, Galina Gorceac.
„Mulți oameni decid să facă economie pe sănătatea lor sau obosesc să ia atâtea pastile în fiecare zi. Dar respectarea tratamentului este foarte importantă. Două zile fără medicamente antihipertensive pot provoca un atac cerebral sau un infarct”.
Bolnavii care ajung în această secție se confruntă cu diferite probleme, fie de orientare, fie de înțelegere – le vine greu să facă un calcul matematic, să se exprime coerent, pot să nu recunoască locul unde se află, sunt confuzi și puțin sociabili.
Diagnosticul de demența nu este trecută în fișa medicală
„Tratamentul în staționar durează zece sau 12 zile, dar bolnavii trebuie să continue să ia medicamente nootrope încă aproximativ trei luni”, mai explică Gorceac. Cel mai important este respectarea modului sănătos de viață. Altfel, nimeni nu este asigurat că nu va suferi din nou, în timp scurt, un alt atac cerebral.
„Dacă omul revine din nou la modul de viață pe care l-a avut există riscul unui nou atac cerebral, de aceea tensiunea arterială trebuie ținută sub control, nivelul de glicemie în sânge, nu trebuie de consumat alcool și nici tutun”, mai explică aceasta.
Din păcate, pierderile de neuroni nu pot fi restabilite din acest motiv nu există un remediu cunoscut pentru demența vasculară, de aceea doctorii insistă ca oamenii să aibă grijă de sănătatea lor și să prevină dezvoltarea maladiei.
În Moldova nu există o statistică a persoanelor diagnosticate cu demență vasculară. Deși este un termen utilizat în medicină, doctorii evită să scrie aceste cuvinte în fișa medicală a pacientului. Acest lucru complică și mai mult situația în centralizarea informației.
„Evităm să le spunem oamenilor că au demență vasculară, deși este un diagnostic. Oamenii se alarmează atunci când aud acest cuvânt, ei înțeleg lucrurile altfel și asta poate complica tratamentul. Indicăm de obicei că sunt dereglări de memorie, tulburări cognitive”, a mai adăugat Gorceac. Din acest motiv nici nu se poate vorbi despre o majorare sau o menținere constantă a cazurilor de demență vasculară. Se cunoaște doar că este cea mai întâlnită formă de demență după Alzheimer.
█ Articole relaționată:
Persoanele cu boli mintale trăiesc cu 10 ani mai puțin
Analgezicele și antidepresivele cresc riscul de demență