Autor: Sorina David
În timp ce în străinătate diagnosticul de accident vascular cerebral (AVC) este pus în maxim de 30 de minute de la apariția simptomelor, în Republica Moldova pacienții cu AVC așteaptă și câteva ore pentru a li se pune diagnosticul și pentru a primi tratamentul corespunzător. Așa arată datele studiului „Performanţa sistemelor de sănătate din Europa de Sud-est”, potrivit cărora în instituțiile medicale din Moldova tratamentul pentru AVC este inițiat, în medie, după 1- 5 ore de la debutul simptomelor. Aceasta deși standardele internaționale prevăd ca tratamentul să fie inițiat în maxim trei ore, după ce apar primele simptome. Așa se face că accidentul vascular cerebral este a treia cea mai frecventă cauză de deces în rândul moldovenilor.
În aceste condiții, mulți dintre moldovenii care au ghinionul să sufere un accident vascular cerebral rămân cu dizabilități fizice grave pentru tot restul vieții. Asta pentru că timpul este critic în diagnosticarea unui accident vascular cerebral. Specialiștii spun că un diagnostic pus rapid și un tratament inițiat la timp pot asigura o recuperare mai bună, deoarece nivelul celulelor nervoase afectate permanent este mai mic.
Potrivit studiului, principalele cauze ce încetinesc procedura de diagnosticare în timp corespunzător a ictusului cerebral sunt trasportul pacientului la cea mai apropiată instituție medicală, lipsa cunoștințelor necesare a pacientului în ceea ce ține de simptomele de debut a ictusului, plățile informale, dar și profesionalismul medicilor.
„O problemă este timpul de sosire a ambulanței. Pentru mediul urban acest timp variază între 15 – 30 minute, iar pentru mediul rural între 1 – 3 ore. Această situație este percepută de pacienți și membrii familie ca o barieră în diagnosticarea în timp util”, este precizat în studiu.
█ Consumul redus de sare a scăzut cu 40% decesele cauzate de maladiile cardiovasculare
Însă nu doar medicii ar fi vinovați de faptul că persoanele cu AVC sunt diagnsoticate abia după câteva ore de la debutul simptomelor, dar și pacienții. Autorii studiului precizează că aceștia nu cunosc aproape nimic despre această problemă de sănătate și cer ajutorul specialiștilor mai târziu decât ar fi necesar.
„Experiența pacienților și a membrilor familiei, precum și a medicilor evidențiază faptul că aceștia nu au fost în stare să reproducă corect simptomatologia AVC, ceea ce a dus la calificarea unei alte probleme de sănătate neprioritară și îndreptarea la medicul de familie sau trimiterea echipelor medicale de urgență de profil general”, precizează autorii studiului.
La rândul lor, pacienții consideră că lipsa programelor educaționale de informare în ceea ce ține de accidentul vascular cerebral de către populație este o barieră ce duce la diagnosticarea întârziată a acestuia. În acest context, pacienții spun că nu apelează la medicul de familie sau nu solicită echipele specializate în timp corespunzător din cauză că nu știu sigur că ar avea o problemă gravă de sănătate.
Odată ajunși în instituțiile medicale unde ar trebui să primească ajutor medical de urgență, pacienții cu AVC se confruntă cu alte probleme. Participanții la studiu au afirmat că timpul îndelungat de punere a diagnosticului de AVC în spitale nu este legat în mod direct cu procedurile medicale necesare în acest caz, dar de atitudinea ostilă a medicilor.
„Perioada îndelungată până la stabilirea diagnosticului nu este asociată cu prelungirea timpului prespitalicesc, dar cu existența unor bariere specifice la această etapă – lipsa de interes și profesionalism, necesitatea plăților informale pentru investigații și personal medical”, se mai arată în studiu.
În timp ce în Moldova diagnosticul de ictus cerebral este pus în câteva ore, în străinătate acesta este pus în câteva zeci de minute, confirmă medicii moldoveni care muncesc în străinătate.
█ Un bun periaj al dinţilor contribuie la protecţia arterelor
„Dacă diagnosticul se pune mai târziu cresc șansele de handcap major și permanent, iar în unele cazuri chiar poate surveni și decesul. De aceea, în caz de suspiciune de AVC transportul pacientului se face rapid cu ambulanța sau cu elicopterul la un centru specializat. După ce pacientul a ajuns în secția de urgență – diagnosticul este pun în 20- 30 de minute. În acest timp este luat analiza de sânge, se face EKG, se măsoară tensiune arterială, se analizează anamneza, examenul clinic și se face tomografia”, susține Mihaela Jardan, medic neurolog la un spital din Germania.
Acesta mai spune că diagnosticarea rapidă a pacientului cu AVC este necesar, deoarece acesta poate fi tratat în primele patru ore de la debutul simptomelor, prin metoda clasică.
„În primele ore AVC poate fi tratat prin tromboliza (administrarea de rt-PA intravenos), iar după șase ore de la debutul simptomelor poate fi trata doar cu ajutorul procedurilor endovasculare, adică extragerea mecanică a trombului. Din câte cunosc ănsă, în Moldova nu se face așa ceva. Așa deci, dacă se depășește acest timp, pacientul rămâne cu deficiențe neurologice grave. Se spune că „Time is Brain” în cazul AVC”, mai adaugă neurologul Jardan.
Potrivit specialiștilor, AVC-ul debutează cu simptome, precum amorțeală, slăbiciune sau paralizia feței, brațului sau piciorului (de obicei pe o parte a corpului), tulburări de vedere, vorbire sau înțelegere, tulburări de mers, dureri de cap severe, etc.
Studiul „Performanţa sistemelor de sănătate din Europa de Sud-est” analizează performanța sistemelor de sănătate publică din Europa de Sud-est, punând accentul pe nevoile pacienților în raport cu cinci probleme de sănătate – infarctul miocardic, atacul cerebral, cancerul, accidentele și diabetul. Studiul este de tip calitativ și a fost realizat în opt țări. Cercetarea a fost publicată în aprilie 2014.
█ Articole relaționate: