Autor: Virginia Dumitraș
De trei ori pe săptămână, câteva persoane din Republica Moldova trec Prutul pentru a face dializă. Spun că în România, serviciile sunt mai bune și au aceleași drepturi pentru că dețin pașapoarte românești. Medicii din Ungheni speră că Centrele de dializă, ce ar urma să apară în mai multe localități de la noi, se vor deschide cât mai repede și vor redirecționa pacienții spre instituțiile medicale e la noi și totodată vor scurta drumul pacienților.
Potrivit jurnaliștilor din Iași, 11 pacienți cu vârsta cuprinsă între 25 şi 61 de ani, din Republica Moldova, fac dializă la un centru din Iaşi. Simion, din Chișinău, în vârstă de 52 de ani este unul dintre aceștia. De doi ani face naveta Chișinău-Iași pentru dializă. Anterior, trei ani aceeași procedură a făcut-o în Republica Moldova. Diferența este însă mare, spune bărbatul, potrivit Ziarului de Iași.
„Nu există termen de comparație între cele două centre. Toată aparatura care ţine de dializă este de calitate proastă. Filtrele şi fistulele sunt mai vechi, şi probabil pentru obținerea lor se plătește şi mai puţin. Ni se plăteau trei-patru ore, însă nu toţi pacienții puteau beneficia de toate ședințele. Erau perioade în care nu se puteau face câte trei pe săptămâna pentru că lipseau filtrele. Se terminau stocurile şi alte filtre noi nu aveau“, a spus bărbatul.
█ Primul aparat de dializă pentru nou-născuți
L-a ajutat foarte mult faptul că are cetățenie română, spune el. „Suntem cetățeni români şi avem aceleași drepturi pe care le au bolnavii de aici. Noi facem naveta, dar sunt şi perioade în care drumurile sunt impracticabile, iar atunci rămânem în Iaşi. Iarna am stat aproape o lună aici. Este incomod, dar nu avem ce face“, a mai spus Simion.
În aceeași situație este și Cristina, în vârstă de 26 de ani, diagnosticată cu insuficiență renală din copilărie, care face dializă din 2010: primii doi ani a mers la Spitalul Republican din Chișinău, iar mai apoi - la Iaşi. „Când făceau procedura acolo (n.r Republica Moldova), mă simțeam foarte rău după ce ieșeam din ședință. Şi aici se întâmplă să-mi fie rău, însă de când vin aici am zile mai bune decât cele pe care le aveam acum doi ani. După ce am început dializa la Iași, în scurt timp m-am simțit mai bine, mai în putere“, a mărturisit Cristina.
„Ar fi mai ușor dacă am avea un centru de hemodializă”
Nu sunt sigurii moldoveni care trec granița pentru dializă. Bunăoară, în Ungheni situația este mai gravă și asta pentru că toți pacienții care au nevoie de dializă trebuie să plece la Bălți sau la Chișinău. Am încercat să aflăm dacă și aici Iașul este o soluție pentru astfel de pacienți. „La noi mai mulți pacienți care necesită acest serviciu merg mai degrabă la Iași, decât la Chișinău sau Bălți. Practic jumătate dintre cetățenii din oraș au cetățenie românească și fiecare are posibilitatea aceasta. În plus totul este gratuit. Plătește compania de asigurări. Ar fi însă mult mai ușor dacă ar putea primi aceleași servicii acasă” susține Lidia Crăciun, şefa Spitalului raional Ungheni.
În Ungheni, dar și în alte localități, situația s-ar putea schimba printr-un Parteneriatul Public Privat în hemodializă efectuat de către Ministerul Sănătății. Deocamdată promisiunile s-au materializat pe hârtie. În urma acestuia ar urma să fie modernizate câteva centre de hemodializă din țară: la Spitalul Clinic Republican, la Spitalul de Urgență, Institutul Mamei și Copilului și Spitalul Sfânta Treime. De asemenea, la Spitalul raional Ungheni, Drochia, Soroca și Edineți, Comrat, Cahul și Căușeni, promit autoritățile din Republica Moldova.
Lidia Crăciun, şefa Spitalului raional Ungheni spune că în urma acestui parteneriat la Centru de hemodializă ar urma să vină pacienți și din Călărași și Nisporeni și ar urma să primească zece aparate de hemodializă. „Am semnat contractul la sfârșitul lunii mai. Au fot reprezentanții companiei private care a câștigat licitația. Au văzut secția și ajustările pe care trebuie să le facă și ne-au dat asigurări că anul acesta vor lucra. Au promis că în august vor fi instruiri speciale în domeniul hemodializei în România. La centrul din Ungheni vor fi un medic, un reanimatolog și patru sau șase asistenți medicali”, mai spune Lidia Crăciun.
Potrivit Ziarului de Iași, statul român cheltuiește în total, pentru cei circa 10.000 de bolnavii care au nevoie de dializă, aproximativ 100 de milioane de euro anual. În aceste costuri sunt incluse cheltuielile medicale, dar şi cele de transport sau alte activități adiacente.
Compania care a câștigat licitați nu întrunește condițiile Ministerului Sănătății
Anterior, jurnaliștii de la Adevărul Moldova scriau că decizia Ministerului Sănătății care a selectat compania B Braun pentru dezvoltarea serviciului de dializă în Moldova este neclară. Firma nu întrunește condițiile impuse de Ministerul Sănătății, cele mai dure fiind experiența de cel puțin 25 de ani în domeniu și finanțarea de minimum 250 de milioane de euro în ultimii trei ani. O altă condiție era să aibă în exploatare cel puţin 2.000 de aparate de hemodializă la nivel mondial.
Recent, ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, a fost chemat în Parlament unde a răspuns la întrebările deputaților despre acest Parteneriat Public Privat. Atunci, Andrei Usatîi i-a asigurat pe deputați că vor vedea în octombrie cum arată un „serviciu de hemodializă bun pentru oameni“.
█ Articole relaționate:
Doi agenți economici și-au manifestat interesul de a investi în serviciul de hemodializă