Autor: Sorina Bujarov
În Moldova, principalii factori de risc pentru diabetul zaharat, care înregistrează o incidență sporită în rândul populației sunt stările de diabet „potenţial”, adică persoane cu risc de a face diabet, ereditatea, obezitatea, dislipidemiile (modificarea valorilor colesterolului), hipertensiunea arterială, ateroscleroza (întărirea și îngustarea arterelor), boli hepatice și alți factori infecţioşi şi chimici nocivi pentru pancreasul endocrin. Conform Programului Național și Programului Unic, medicii de familie sunt responsabili de realizarea măsurilor de prevenire și depistare precoce a diabetului zaharat. Datele arată însă că acest lucru este realizat doar în proporție de 20%, potrivit studiului „Performanţa sistemelor de sănătate din Europa de Sud-est”. Screeningul prin testul oral de toleranță la glucoză este efectuat doar la 20 la sută din numărul celor care o necesită, astfel maladia este depistată timpuriu la doar 15 la sută din totalul bolnavilor cu diabet zaharat.
Astfel, „în sistemul de sănătate din Republica Moldova se înregistrează situația când diagnosticarea diabetului zaharat are loc după o anumită perioadă după debutul simptomatologiei”, precizează autorii studiului. În aceste condiții, mulți diabetici ajung la medic doar atunci când dezvoltă complicații grave. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății, numărul acestora, dar și al bolnavilor cu dizabilități cauzate de diabet este în continuă creștere. Astfel, angiopatia diabetică (ateroscleroză accelerată), responsabilă de infarct miocardic și accident vascular cerebral, este cauza de deces a 80% din totalul persoanelor cu diabet de tip 2 decedate. Datele mai arată că 60 la sută dintre persoanele cu „picior diabetic” (leziuni, ulcerații la picior cauzate de diabet) dezvoltă gangrenă diabetică cu amputație înaltă, iar 30% dintre pacienții cu diabet dezvoltă retinopatie cu cecitate (tulburări de vedere sau orbire). Potrivit studiului, acest lucru se întâmplă pentru că moldovenii evită să meargă la medicul de familie pentru teste de rutină. Ei ajung direct la endocrinolog și doar atunci când starea de sănătate s-a înrăutățit semnificativ, lucru confirmat și de către medicii de familie.
„Depistarea precoce este responsabilitatea medicului de familie, dar și a pacientului. Din moment ce pacientul află că face parte din grupul de risc și că este susceptibil de a dezvolta diabet sau altă maladie, el trebuie să urmeze indicațiile medicului pentru a evita îmbolnăvirea, în cel mai bun caz, sau a depista timpuriu problema de sănătate. Desigur că la noi acest lucru nu se întâmplă, pentru că moldovenii nu știu să prevină o afecțiune, ci doar să meargă la medic atunci când deja se simt foarte rău”, expică Melania Doruc, medic de familie la Centrul Medicilor de Familie nr. 6 din Chișinău.
Aceasta mai spune că foarte puțini pacienți își fac testele necesare cu regularitate. Cei mai mulți dintre pacienți ajung la medicul de familie plângându-se de alte probleme de sănătate.
„Datoria noastră e să-i informăm. Mai mergem și la domiciliu pentru consultații, însă nu poți să intri în casa omului dacă nu-ți deschide ușa. Le explicăm că fac parte din grupul de risc, că trebuie să aibă un regim alimentar și un mod de viață mai sănătos, însă la noi o problemă de sănătate este luată în serios doar atunci când apare durerea”, a mai adăugat medicul de familie.
În același timp, studiul arată că Republica Moldova înregistrează o incidență a diabetului zaharat mai redusă în comparație cu țările din UE. Acest lucru însă nu ar trebui să ne bucure, spun specialiștii, deoarece aceasta înseamnă că măsurile întreprinse de autorități pentru depistare precoce și tratament sunt ineficiente. Specialiștii estimează că numărul moldovenilor care au diabet zaharat fără să fie la curent cu acest lucru este extrem de mare, în comparație cu țările europene.
„Studiile internaționale și analizele locale arată că numărul persoanelor cu diabet „latent” (diabet zaharat fără manifestări clinice) este de 2-3 ori mai mare decât numărul de persoane cu diabet zaharat estimat. Conform datelor „International Diabetes Federation”, Republica Moldova înregistrează circa 28.800 persoane cu diabet nediagnosticate. Acestea au vârste cuprinse între 20 și 79 de ani”, precizează autorii studiului „Performanţa sistemelor de sănătate din Europa de Sud-est”.
Republica Moldova a inițiat implementarea programelor naționale în controlul diabetului zaharat la mijlocul anilor ‘90, actualmente fiind în vigoare Programul Național de profilaxie și combatere a diabetului zaharat pentru anii 2011-2015. Acesta, stabilește drept scop creşterea ratei depistării precoce a diabetului zaharat până la 30% în rândul persoanelor cu factori de risc şi reducerea mortalităţii cauzată de diabet şi complicaţiile tardive ale acestuia cu circa 5 - 10% până în anul 2015 faţă de nivelul anului 2010. Obiectivele specifice declarate ale Programului Național vizează prevenirea diabetului zaharat, depistarea precoce a diabetului zaharat, diagnosticul specializat și tratament, cercetări științifice și pregătirea cadrelor.
Potrivit Ministerului Sănătății, anul trecut în Republica Moldova erau înregistrați 79.656 de bolnavi cu diabet.
█ Articole relaționate: