Autor: Virginia Dumitraș
Proiectul Legii Ocrotirii Sănătăți, supus dezbaterilor publice la începutul lunii iulie, prevede instituirea la nivelul unităților teritorial-administrative a direcțiilor de sănătate. Atribuțiile acestora se dublează cu cele ale Ministerului Sănătății sau ale administrațiilor locale, iar funcționalitatea acestora ar putea fi ineficientă, spun experții în sănătate.
Proiectul Legii Ocrotirii Sănătății este maleabil, mai ales atunci când este vorba despre formulările ce vizează direcțiile de sănătate, susțin specialiștii în sănătate. Bunăoară, potrivit proiectului, Direcțiile de Sănătate vor funcționa la nivel raional/regional, în baza regulamentului aprobat de Guvern. Structura acestora va fi stabilită de către Guvern, la propunerea Ministerului Sănătății, iar șeful instituției va fi propus de către administrația publică locală, numit ulterior prin ordinul ministrului Sănătății.
Ghenadie Țurcanu, expert în sănătate susține că textul articolului ce vizează direcțiile de sănătate este derutant. „Nu este clar ale cui sunt aceste direcții de sănătate ale Ministerului Sănătății sau ale autorităților publice locale? Par să fie ale Ministerului Sănătății, dar așa cum e scris acolo poate fi interpretat diferit”, explică Ghenadie Țurcanu.
Tot el spune că, de fapt, confuzia nu este doar la subordonarea acesteia, ci și în cazul atribuțiilor. „Ceea ce se referă la competența autorităților publice locale de fapt este o confuzie cu competența Ministerului Sănătății. Foarte multe dintre competențele autorităților locale de fapt sunt ale ministerului Sănătății sau ale direcțiilor de sănătate. Nu este clar care și ce face și nu se știe cine și cu ce trebuie să se ocupe. Ca legea să fie eficientă, reglementările trebuie să fie clare”, accentuează Ghenadie Țurcanu.
Se întâmplă, din cauză că prevederile acestui proiect au fost copiate din alte legi, în special cea din România, unde este alt cadru juridic și de organizare a statului, mai spune specialistul în sănătate.
Totodată, Andrei Mecineanu sugerează că „includerea unor astfel de aspecte ce țin de structura sistemului de sănătate ar fi trebuit să fie precedate de analiză și dezbateri publice. Nu cunosc să existe vreun document susținut de argumente pertinente care să recomande instituirea direcțiilor de sănătate, ca și serviciu desconcentrat, la nivelul unităților teritorial-administrative”, susține expertul în sănătate.
El spune că propunerea ce se conține în proiectul de Lege trebuie să fie discutată din două puncte de vedere. „Care este necesitatea unor asemenea structuri și ce este cu această formă de descentralizare. În ceea ce privește necesitatea am putea trage o concluzie, indirectă însă, în baza competențelor propuse prin lege. Doar coordonare și supraveghere, precum și dublarea atribuțiilor Ministerului Sănătății și administrației publice locale, stabilite în același proiect de lege. Se creează impresia că această structură nu va lucra deloc”, confirmă și Andrei Mecineanu.
Mai mult, el spune că intenția de a desconcentra acest serviciu este o altă reglementare defectuoasă a proiectului de Lege a Ocrotirii Sănătății. „Desconcentrarea reprezintă transferarea de competențe, responsabilități şi resurse către structurile teritoriale ale autorităților publice centrale special create pentru prestarea anumitor servicii publice de interes național. În cadrul procesului de desconcentrare anumite servicii de stat sunt dispersate şi reamplasate teritorial pentru o mai bună funcționare. Atribuțiile propuse direcțiilor de sănătate în niciun caz nu pot fi calificate ca fiind servicii publice de interes național și, cu atât mai mult, să fie reamplasate la nivelul unităților teritorial-administrative”, argumentează expertul.
„Nimeni nu va susține această intenție”
Reprezentanții autorităților locale sunt împotriva desconcentrării acestei Direcții și spun că nu vor permite o astfel de schimbare. „Aceste centre sunt necesare pentru că acești oameni sunt pregătiți și antrenați în domeniu și de fapt ne-ar ajuta. Ele sunt binevenite, dar trebuie să fie revăzute atribuțiile lor astfel încât să nu se suprapună cu atribuțiile altor instituții. Totuși, subordonarea acestui serviciu nu trebuie să fie schimbată, deoarece toate problemele se discută în cadrul administrației publice locale”, spune Iurie Toma, președintele raionului Ungheni.
De aceeași părere este și Sergiu Ceauș, vicepreședinte al raionului Criuleni. „Nici nu poate fi vorba despre așa ceva. Totul trebuie să fie în subordinea Consiliului Raional pentru că în orice moment președintele sau Consiliul Raional îi poate convoca la discuții. Nimeni nu va susține această intenție pentru că în caz contrar Consiliul Raional nu va avea posibilitatea să conlucreze și de fiecare dată va invoca subordonarea către Ministerul Sănătății. Atunci când va fi cazul să intervină autoritatea publică, la nivel de raion, nu știu cum o va face”, a spus Sergiu Ceauș.
█ Articole relaționate:
Ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, se pronunță pentru legalizarea plăților informale la medic